Lenea de a fi remorcă la câte unul care se crede locomotivă, pofta de “tătuc” politic și dorința de a ciopli chipuri de lut la care să ne închinăm, așa, creștinește, cum ne declarăm, au distrus prezentul și ne distrug viitorul. Indiferent de partidul în care ne-am cocoțat, în altar, idolul.
Merită să citiți, cu pixul în mână, interviul dat site-ului hotnews.ro de către tandemul Cioloș-Barna. Este lecția de infatuare pe care Dacian Cioloș vi-o administrează, umilindu-l pe față pe coechipierul de alianță, Dan Barna. Desigur, nuanţele sunt pentru inteligenţi, cei care doar serviţi ce vi se spune, rămâneţi să visaţi alternative la PSD.
Deci, după ce USR l-a salvat de la rușinea politică de a nu face pragul la prima confruntare electorală din viața sa, europarlamentarele, Dacian Cioloș are tupeul să afirme că, practic, el e buricul Opoziției. Zice: “Faptul că numele meu este mai vizibil, nu înseamnă că eu am decis acest proiect de unul singur”.
“Tătucul” Julien are numele mai vizibil decât al întregii construcții USR! După patru ani de muncă și scorul obținut la alegerile din 2016, USR este un fel de no-name în fața NUMELUI Dacian Cioloș, băiatul căruia niște foști securiști i-au agățat la cingătoare brelocul numit PLUS. Că așa au și decurs alegerile la șefia brelocului: Cioloș a acandidat de unul singur. Previzibil, la ce părere are acest domn despre sine, USR va fi un nou scalp politic la cingătoarea sa. Acolo unde zac, încă picurându-și în țărână dezamăgirile celor amăgiți, scalpurile celorlalte construcții politice care au avut nenorocul să se bizuie pe NUMELE Cioloș: Platforma România 100, Mișcarea România Împreună, sprijinul acordat de Traian Băsescu pentru a deveni comisar european, tentativele de uniune cu PNL (și chiar și eșuata tentativă din trecutul apropiat cu USR), precum și fantomele neasumate ale apartenenței la Vatra Românească și PUNR. Toate au fost scăunelele pe care Cioloș s-a cățărat, oportunist, să-și facă o carieră. Și nu critic oportunismul, ci ticăloșenia cu care critică la alții fix ceea ce face domnia sa. Modul în care s-a lepădat de toți cei care l-au ajutat în momentul în care a apărut o oportunitate chiar și contrară crezurilor afișate public anterior. Saltul de la PPE la socialiștii europeni pentru un nou mandat, negarea până de curând a relației de rudenie cu “uncheșul” Virgil “Vulpea” Ardelean, sunt doar două exemple mai vizibile.
Cică: “Nu văd de ce nu ar fi democrație în PLUS, pentru că sunt eu în partid”. Adică el, care tocmai ce a fost făcut de râs public că i-a cerut unui membru din conducere să își dea demisia din cauză că i-a criticat un fost coleg de universitate și amic, este garantul democrației în PLUS? El, unicul candidat, afirmă: “Nu am făcut acest partid ca să mă cocoț în fruntea unui partid”… Doar datorită faptului că este cel mai vizibil nume din politica autohtonă, au venit la el, pesonal, „1000 de oameni” “într-o lună de zile”. “Nu am făcut partidul”… – adică el l-a făcut, nu oamenii care au plecat încă o dată urechea la cântecul său de sirenă și nici nu s-a cățărat în fruntea sa. Nu, l-au ales oamenii democratic, având opțiunea de-a vota fie cu Dacian, fie cu Julien.
Mai zice: “O țară este relevantă prin oameni și noi asta oferim”. Care oameni? Cei despre care am scris că au fost trezorieri pe la PRM, cei care au efectuat traseism politic, sau fostele beizadele de securiști? Că: “Noi nu cădem din cer să spunem că vrem să guvernăm România. Venim cu experiență și cu viziune”. Oameni noi, cum s-ar zice, dar cu experiență din apucăturile din vechime. După negarea trecutului, minciunile cu privire la întâmplările întâmplătoare din viața sa, Cioloș ne arată și fața infatuării.
“Cum ați ajuns primul pe lista USR-PLUS?” La care fals-modestul afirmă: „Nu am ținut neapărat să fiu pe listă, nici cap de listă, am construit lista astfel încât să avem acolo oameni care să convingă”. Deci, el este CONVINGĂTORUL. Dacă v-a convins, vă meritați încă o amăgire.