In vizor

Cum să ne urinăm cu BOLTă pe taximetriștii clujeni: Conform cluj24.ro este o explozie de taxiuri Uber și Bolt la Cluj-Napoca, iar 80% dintre șoferi nu sunt din oraș. Cine le-a eliberat autorizațiile de funcționare, unde fiscalizează, cine-i verifică – întrebări fără răspuns

Companiile de transport alternativ Bolt și Uber fac concurență neloială, conform Legii taximetriei, firmelor de taximetrie din Cluj-Napoca afectând afacerile acestora. Pe lângă faptul că sunt înregistrate în municipiu mai multe mașini ale celor două firme decât ale firmelor de taxi, peste 80% dintre șoferii Bolt și Uber nu sunt localnici, astfel că majoritatea sumelor încasate nu rămân pe plan local. Contrar legii, dar sub ochii îngăduitori ai municipalității.

  • Autoritatea Rutieră Română a transmis pentru Cluj24 că a emis, în cursul anului 2021 (în pline restricții de circulație din cauza pandemiei de Covid-19Ș practic un fel de ”noaptea, ca hoții”), un număr de 605 ecusoane de transport alternativ pentru platforma digitală Bolt și 479 ecusoane de transport alternativ pentru platforma digitala Uber, adică un total de 1.084, iar în cursul anului 2022 afacerea a explodat, astfel că numărul ecusoanelor s-a dublat.

Astfel, anul trecut au fost emise 1432 ecusoane de transport alternativ pentru platforma digitală Bolt și 1233 ecusoane de transport alternativ pentru platforma digitală Uber, ceea ce ridică numărul acestora la 2.665.

Numărul de ecusoane pentru Bolt și Uber este mai mare decât autorizațiile de taxi emise de Primăria Cluj-Napoca, și anume 2.468.

”De asemenea, în anul 2021 au fost 248 solicitanți din municipiul Cluj-Napoca pentru platformele digitale Bolt și Uber, iar în anul 2022 au existat 506 solicitanți din municipiul Cluj-Napoca pentru aceleași platforme”, au precizat reprezentanții ARR.

Asta înseamnă că restul de 2.105 ecusoane, adică peste 80%, aparțin unor șoferi care nu sunt din Cluj-Napoca.

Practic s-au eliberat ecusoane contrar legii și circulă în municipiu taxiuri care încalcă prevederile Regulamentul-cadru pentru organizarea și executarea serviciului public de transport local în regim de taxi al municipiului.

Iată și portița legală pentru nițică evaziune fiscală: Potrivit ARR, ecusoanele se eliberează pentru fiecare autoturism al operatorului de transport, pentru care a fost emisă in prealabil copia conformă, după prezentarea de către operatorul de transport alternativ a unui contract de afiliere incheiat cu cel puțin un operator al unei platforme digitale.

În vederea eliberării ecusoanelor, operatorul de transport altemativ va depune o cerere însoțită de contractele de afiliere, în copie, incheiate cu cel puțin un operator al unei platforme digitale.

În vederea autorizării pentru transportul altemativ și in vederea obținerii ecusoanelor, operatorul de transport alternativ va depune documentele la agenția teritorială ARR din județul sau municipiul București unde iși are sediul sau domiciliul, după caz.

Condiții pentru a deveni șofer Bolt/ Uber

Să ai permis de conducere categoria B de cel puțin doi ani de zile;

Să ai 21 de ani împliniți;

Să deții un atestat profesional de conducător auto profesionist;

Mașina pe care o conduci să fie cu 4 portiere și să nu fie mai veche de 15 ani;

Să nu ai cazier judiciar.

Tarife mai mici față de taxi, dar…

Tarifele practicate de Bolt și Uber sunt diferentiate, sunt mai mici decât cele ale firmelor de taxi, în jur de 3 lei/ km, dar nu de puține ori, din varii motive, unele curse costă mult mai mult decât cele efectuate cu taxiul.

Astfel, sunt clujeni care au plătit 80 de lei o cursă de la Cluj Arena până în zona Minerva din Mănăștur, sau 60 de lei pentru o distanță de 2 km.

În schimb, tarifele practicate de firmele de taxi sunt fixe și sunt aprobate de Consiliul Local Cluj-Napoca, iar acestea sunt următoarele:

  • pornirea este 4,05 lei pe timp de zi și 4,75 lei pe timp de noapte, iar pentru un kilometru se percep tot 4,05 lei pe timp de zi și 4,75 de lei pe timp de noapte.
  • staționarea este 40,50 de lei/ oră pe timp de zi și 47,50 de lei/ oră pe timp de noapte.

Apel la Primăria Cluj-Napoca

În fața acestei adevărate explozii a transportului alternativ, firmele de taxi din Cluj-Napoca au cerut Primăriei Cluj-Napoca să intervină și să facă ordine.

Taximetriștii au cerut limitarea ecusoanelor pentru transportul alternativ, obligativitatea obținerii autorizației de transport alternativ de la consiliul local de pe teritoriul căruia dorește sa și desfășoare activitatea și interzicerea desfășurării activității de ride sharing societăților comerciale care nu au sediul pe raza municipiului Cluj-Napoca (condiție obligatorie pentru operatorii de transport în regim de taxi).

”Vine un student cu mașină din alt județ și face Bolt sau Uber la Cluj-Napoca. Nu au cerințele drastice ale Primăriei Cluj-Napoca pentru transport persoane pe care trebuie să le îndeplinim noi. Nu este normal. Orice șofer poate face Bolt sau Uber, dar nu orice șofer poate face taxi”, a spus șeful unei firme de taxi pentru Cluj24.

Potrivit Consiliului Concurenței, în cazul Uber și Bolt, contravaloarea curselor este încasată direct de companiile din afara țării (Olanda, în cazul Uber, respectiv Estonia, în cazul Bolt), iar în țară rămân banii pentru șoferi, plus ce se alocă pentru administrarea celor două companii înregistrate în România.

Este minunat ce se întâmplă în acest Oraș de 5 Amiciții și Cumetrii, în timp ce ANAF spune ca Uber si Bolt au restanțe la bugetul de stat 850.000 de euro. Dacă numai la Iași au aceste restanțe, câte or fi fiind în Cluj-Napoca?

 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat recent (24 februarie 2923) un document cu problemele constatate în a doua jumătate a anului 2022, în urma controalelor desfăşurate.

Din lista problemelor identificate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) fac parte şi cele ce ţin de nedeclararea veniturilor obţinute de români din activităţi de comerţ electronic, pe platforme gen OLX, din tranzacţii cu criptomenede sau din activităţi de transport alternativ, prin aplicaţii tip Uber, Bolt.

ANAF prezintă şi o listă deficienţelor constatate privind stabilirea corectă a situaţiei fiscale a contribuabililor/plătitorilor:

– nedeclararea veniturilor obţinute din activităţile de comerţ electronic (e-commerce) de către persoane fizice;
– nedeclararea veniturilor obţinute din tranzacţiile cu criptomenede;
– nedeclararea/declararea parţială a veniturilor de natură salarială a conducătorilor auto care realizează activităţi de transport alternativ pentru sau în numele unor societăţi care acţionează prin intermediul unor platforme avizate;
– nedeclararea/declararea parţială a orelor efectiv lucrate de către angajaţii societăţilor care prestează servicii de livrare alimente prin intermediul platformelor online;
– neînregistrarea din punct de vedere fiscal a persoanelor fizice care desfăşoară activitate de comerţ online în mod continuu şi nedeclararea veniturilor obţinute din această activitate;
– nedeclararea veniturilor obţinute de persoane fizice din activitatea de creare de conţinut online şi promovarea pe diferite platforme media;
– comercializarea de substanţe din categoria suplimentelor alimentare folosindu-se cota redusă de TVA fără ca acestea să fie notificate conform legii;
– disimularea unor venituri de natură salarială prin acordarea sistematică a tichetelor cadou către angajaţi ai unor firme (partenere/afiliate) de distribuţie a mărfurilor, în funcţie de vânzările realizate de catre aceştia.

De altfel, conform profit.ro, în 8 martie 2023, Antifrauda a declanșat controale la mașini second-hand, aplicații precum Glovo și Tazz, transportul alternativ precum Uber și Bolt, tranzacțiile cu criptomonede

Astfel, având în vedere operaționalizarea completă a sistemului RO e-Transport, începând cu 1 ianuarie 2023, ANAF anunța că acțiunile de control vor avea o anumită ritmicitate, iar odată cu trecerea timpului, pe măsura adaptării contribuabililor și a administrației fiscale la acest sistem nou pentru România, acțiunile de control se vor intensifica.

Din ce riscuri s-au constat (vezi lista de mai sus), te întrebi ce anume păzește ANAF Cluj, în afară de a trimite somații și popriri pe cont pentru 1 leu ”prejudiciu” la bugetul consolidat?

Poate asta ar explica câte ceva din această bulibășeală: E-mailuri prezentate de RISE Project arată politicieni și funcționari publici prietenoși cu Uber în România. Printre aceștia și Mircea Toader, care în 2015 era vicepreședintele comisiei de transporturi din Parlament (din partea PDL), responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei și care, potrivit dosarelor publicate de RISE Project, a promis că va întârzia orice modificări ale legislației pe ridesharing.

Documentele din ampla anchetă ”Uber Files” au fost dezvăluite duminică de publicația britanică The Guardian. Ele arată nu doar cum a folosit compania de ridesharing metode ilicite pentru a se dezvolta pe piața globală, ci și cum a decurs la noi în țară colaborarea dintre șefii Uber de la București, consultanții externi și demnitarii locali, scrie RISE Project.

În perioada în care Uber încerca să atragă șoferi din diferite colțuri ale lumii și, în același timp, să convingă clienții de fiabilitatea modelului de afaceri, conform datelor obținute de The Guardian, compania a plătit o serie de studii mincinoase cu sume fabuloase. Ideea finală era ca respectivele ”eforturi” de cercetare să ajungă să fie preluate în presă de publicații prestigioase și, implicit, să influențeze percepția unui număr cât mai mare de persoane.

Mai mulți economiști de renume din Franța și SUA s-au ancorat, pe sute de mii de dolari, în campania de lobby inițiată de Uber. Întregul efort a fost făcut pentru a prezenta într-o lumină pozitivă toate aspectele conceptului de ride sharing și ride hailing ale companiei. Conform Hotnews, la acea vreme, au existat bugete generoase de marketing și PR. Discutăm de perioada 2014 – 2016.

Practic, se încerca influențarea oamenilor și convingerea lor că șoferii Uber sunt cât se poate de mulțumiți, iar compania face o treabă grozavă în a crea locuri de muncă. Nu în ultimul rând, pasagerii se entuziasmează că întregul proces de contractare a mijlocului de transport și plată sunt simple și accesibile ca preț.
Întregul mecanism a fost apropiat de ceea ce face un partid politic în campanie electorală, investiții fabuloase și tactici de lobby pentru a influența opinia publică. Spre deosebire de politică însă, Uber a angajat profesori universitari și diverși economiști pentru ”a picta” o imagine cât se poate de pozitivă a afacerii. Ca exemple, ”un studiu” preluat the Financial Times în 2016 atrăgea atenția asupra tinerilor de la perifera Parisului care au reușit să iasă din sărăcie din poziția de șoferi de Uber. Scopul din spate era de fapt să atace companiile tradiționale de Taxi și taximetriștii care, la acea vreme, organizau proteste pentru a scoate Uber în afara legii.

Conform Liga Taximetristilor din România,, printre cei care au deschis ușile pentru afaceri gen UBER în România sunt și alți oamei grei din politica românească.

”Suntem în vara lui 2015, la câteva luni după ce Uber începuse să opereze printr-o filială în România și un angajat are deja vești proaste pentru șeful său. Îi trimite într-o seară de august un e-mail:
“Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru” .
Cel care a trimis e-mailul este Ionuț Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber.
Ionuț Lăcustă s-a ocupat în perioada 2015-2017 de politicile publice pe Europa Centrală și de Est la Uber. Apoi s-a mutat la Glovo, unde se ocupă de același lucru. În trecut, a deținut funcții publice în două ministere. Între 2011 și 2012, a fost secretar din partea Ministerului Transporturilor în Comisia Interguvernamentală Traceca, care se ocupa de consolidarea relațiilor economice, a comerțului și a comunicațiilor de transport în regiunile bazinului Mării Negre, Caucazul de Sud și Asia Centrală. A mai fost și consilier la Camera Deputaților. Apoi a lucrat ca diplomat în Ministerul Afacerilor de Externe, conform paginii lui de LinkedIn.
Mark MacGann, șeful său, îi răspunde rapid: “Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”.
Acest lucru nu se întâmplă. Imre continuă să colaboreze cu Uber și să câștige mii de euro pe lună.
Peter Imre, fost director Adevărul Holding și influent consultant local, cu multiple conexiuni politice, a decedat recent, în timp ce documentam acest subiect. Urma să-l contactăm la finalul documentării ca să explice implicarea sa în strategia Uber. N-am mai putut face acest lucru. Peter Imre a mai lucrat și pentru SCL, corporația britanică din care face parte Cambridge Analytica, acuzată că a folosit ilegal datele a peste 80 de milioane de utilizatori Facebook. A mai fost directorul Philip Morris în România. A fost căsătorit cu fiica lui Teodor Meleșcanu, fost șef la SIE și ministru de externe.
Corporația intrase oficial în București în februarie 2015, când își deschisese filiala suport Uber Systems România.
Taximetria era reglementată la noi printr-o lege din 2003, modificată de mai multe ori de-a lungul timpului.
Pe 6 mai 2015, Parlamentul a hotârât cu majoritate de voturi modificarea legii taximetriștilor. A interzis atunci transportul de persoane contra cost cu un autoturism care nu deține autorizație de taxi. Vestea a produs îngrijorare în conducerea filialei Uber, pentru că șoferii erau pasibili de amenzi.
În 2019, Guvernul Dăncilă a promovat o ordonanță de urgență prin care Uber și alte servicii de transport alternativ au fost obligate, printre altele, să aibă avize tehnice pentru a opera pe piața din România, iar șoferii să obțină autorizații emise de Autoritatea Rutieră Română.
Motivarea ordonanței a avut printre argumente o decizie a Curții Europene de Justiție care “a apreciat că activitățile de transport de tip urban desfășurate prin intermediul platformelor digitale sunt asimilate serviciilor de transport și nu serviciilor de comerț online, iar statele membre sunt obligate la adoptarea unor soluții legislative care să asigure reglementările tuturor operațiunilor de transport de tip urban”.
Doar că decizia menționată fusese dată încă din decembrie 2017 într-un caz ce implica Uber. O asociație de taximetriști din Barcelona a dus cazul în fața Curții Europene și, în 2014, a acuzat Uber în fața judecătorilor de practici înșelătoare și de concurență neloială. Trei ani mai târziu, judecătorii au decis că serviciile de intermediere oferite de Uber în Spania, prin care indivizii sunt puși în legătură cu șoferi neprofesioniști prin aplicația de mobil se încadrează în segmentul serviciilor de transport.
Astfel, statele membre puteau să reglementeze prin lege activitatea Uber și a altor operatori de transport similari.”
Documentele arată că Uber a apelat la Peter Imre cel puțin din aprilie 2015, conform unui email intern care descrie prima lui acțiune:
“Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației.
Contactat de RISE Project, Ioan Rus a declarat: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu știu, chiar nu știu, deci nu mă interesează subiectul.”
Reprezentanții Uber s-au mai întâlnit în acea lună cu alți doi demnitari, iar în dreptul fiecăruia a fost menționat rezultatul întâlnirii.
Primul, Iulian Matache, era atunci secretar de stat în Ministerul Transporturilor: “Ne-a cerut propunerea legislativă și alte exemple de legislație referitoare la ride-sharing din alte țări.” .
Contactat de reporteri, Matache ne-a spus că nu-și mai aduce aminte dacă au avut loc astfel de discuții.
Al doilea, Mircea Toader, era vicepreședintele comisiei de Transporturi din Parlament, responsabil de amendamentele pentru legea taximetriei: “Ne-a confirmat că se vor introduce amenzi pentru cei fără un medalion de Taxi, dar nu vor afecta operațiunile Uber și a promis că va întârzia orice modificări viitoare până când ne dăm seama ce vrem și ce se poate face în privința legislației pe ridesharing”.
Toader ne-a declarat: “Care companie? Nici nu știu cine e compania. Eu am mers o singură dată cu Uber-ul și nu sunt în programul lor. Deci, nu am niciun fel de comentariu. (…) dar nu am promis la nimeni. La cine să promit? Dacă promiți trebuie să și faci ceva.”
Între timp, problemele de la București se acutizează.
Într-o duminică din decembrie 2016, la ora 22:03, Lăcustă îi scrie lui Christopher Burghardt, un nou șef al Uber în Europa:
„Vreau să reiterez că eu și Nicoleta am avut o relație proastă din cauza unei viziuni foarte diferite despre felul în care ar trebui să acționăm în România”.
Nemulțumirile lui Lăcustă erau legate de Nicoleta Diaconu Schroeder, directorul general al Uber România, care-l angajase pe Peter Imre:
„(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a „traficului de influență”>>
Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Gelu și Nicoleta Diaconu. În paralel cu activitatea de la Uber, Nicoleta Diaconu devine parteneră în alte două afaceri cu unul dintre colegii săi, olandezul Rob van der Woude, angajat al corporației din 2013.
Gelu Diaconu nu a vrut să comenteze pe marginea acestui subiect, iar fiica lui nu a răspuns întrebărilor noastre până la publicarea acestui material.
Lăcustă mai scrie în același e-mail și cum fusese informat de Nicoleta Diaconu că Peter Imre “ar putea doar să discute” cu șefii celor două camere parlamentare. Miza era să-i convingă să desemneze câte un parlamentar de la fiecare partid ca să introducă modificările legislative de care avea nevoie Uber.
„Este de notorietate că Tăriceanu, președintele Senatului și fost premier, este prieten apropiat al lui Peter Imre și că este acuzat de mărturie mincinoasă și că a ajutat un făptuitor”, explică atunci Lăcustă.
El mai susține și că a luptat din răsputeri ca să scape de planul de abordare și de contractul cu Imre:
„Sper sincer că nu a avut acele conversații, pentru că ele ne-ar crea probleme și lui și nouă”, adaugă Ionuț Lăcustă.
Contactat telefonic, Călin Popescu-Tăriceanu ne-a spus scurt: „Nu m-am întâlnit niciodată cu nimeni de la Uber”.
Călin Popescu-Tăriceanu fusese trimis în judecată de procurorii DNA cu câteva luni mai devreme, fiind acuzat că a făcut declarații false în dosarul retrocedării ilegale a unor suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa. Câțiva ani mai târziu, Tăriceanu a fost achitat, iar judecătorii instanței supreme și-au motivat decizia spunând că procurorii anticorupție l-au audiat într-o calitate greșită, de martor, și nu de suspect sau inculpat, și astfel i-au fost încălcate drepturile.
Jumătate de oră mai târziu, Lăcustă revine cu un alt e-mail în care explică că același tip de abordare avusese loc în vara lui 2015 cu Sorin Oprescu, primarul Capitalei la acel moment. Menționează și problemele penale care abia începuseră pentru Oprescu.
Mesajele lui Ionuț Lăcustă detaliază atât contextul politic în care decisese corporația Uber să își extindă activitatea la București, cât și modul greșit în care își alesese colaboratorii și politicienii:
„Până în toamna anului trecut, a devenit practic o glumă perpetuă că ar trebui să nu mai avem întâlniri în România pentru că oamenii sunt arestați:)”.
(…) Nicoleta își dorea câștiguri rapide și prieteni în funcții înalte, dar aceasta a fost o abordare greșită. (…) În ultimii patru ani, procurorii au pus sub acuzare sau trimis la închisoare trei din ultimii cinci premieri, 15% din parlament, peste 50% din cei 41 președinți de consilii județene, trei din ultimii patru șefi ai Fiscului și nenumărați miniștri. Avem nevoie de mulți prieteni „mici” și de comunicare bună, nu de „oameni care să rezolve rapid”.
Lăcustă n-a mai rămas mult timp la Uber. În februarie 2017, le transmite șefilor că intenționează să plece din companie luna următoare pentru că a început să aibă probleme de sănătate. Erau cauzate, susținea el, și de “mediul toxic din biroul de la București”.
Contactat de RISE Project, Lăcustă ne-a transmis scurt: “Referitor la Uber, nu pot comenta informațiile menționate și nici un alt aspect privitor la relația cu fostul meu angajator. Îmi pare rău.”
La început, Uber angajase o companie de consultanță pentru piața românească: Fipra Consulting. Angajații săi au identificat rapid personajele cheie de la București. În iulie 2014, lista lor cuprindea deja 25 de oameni influenți: miniștri, șefi de autorități din domeniul transporturilor, asociații.
Dan Nicolae, reprezentantul Fipra în România, a declarat reporterilor RISE Project că nu mai există vreo relație contractuală de consultanță cu Uber la ora actuală: “S-a încetat la cererea Uber și asta a fost.” și a adăugat că tot ce face Fipra respectă principiile de etică și transparență. Nu a vrut să dea detalii despre felul în care au abordat persoanele cu rol de decizie în România.
Printre aceste persoane, apare și Gelu Ștefan Diaconu, la acel moment șeful Fiscului. În dreptul numelui său era scris “potențial aliat” pentru că instituția era interesată în a crește transparența în sistemul de transport privat și în a impune metode de plată electronice. Din documente, nu reiese dacă Diaconu s-a întâlnit cu reprezentanții Uber.
Întâlnirile cu politicienii au început la scurt timp după ce Uber și-a deschis operațiunile la București.
E-mailuri interne arată detalii despre fiecare întâlnire.
În 4 martie 2015, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: “Este foarte prietenos și și-a oferit susținerea. A explicat că siguranța și taxarea ar putea fi cele mai importante subiecte când Uber interacționează cu cei care iau decizii.”
Documentele interne mai arată de ce era importantă pentru Uber instituția condusă de Bogdan Chirițoiu: consiliul primește plângerile legate de concurența (neloială) și a fost implicat în procesul legislativ și amendamentele aduse legii taximetriei și va trebui să le aprobe.
Bogdan Chirițoiu ne-a transmis că s-a întâlnit de-a lungul timpului cu reprezentanții mai multor companii de ride-sharing și are “o atitudine deschisă față de aceste companii inovatoare, atât timp cât oferă beneficii consumatorilor”. A mai declarat că, recent, Consiliul Concurenței a finalizat o investigație pe această piață și că a făcut o serie de propuneri de reglementare:
„Noi considerăm că practica tarifelor standard diferențiate pe anumite intervale orare considerate „de vârf” poate reprezenta un comportament netransparent și potențial înșelător pentru pasageri”.
O altă întâlnire avută de reprezentanții Uber în 2015 a fost cu Alexandru Nazare, care la acel moment era membru în comisia de transport din Camera Deputaților, potrivit documentelor interne :“Nazare a cerut Uber să-i prezinte o propunere legislativă privind Uber/Ride Sharing”.
Reprezentanții Uber susțin că s-au mai întâlnit în 2015 și cu Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informațională, care le-a sugerat să se întâlnească cu ministrul pentru dialogul social, care era deja în contact cu asociațiile de taximetriști.
Nici Alexandru Nazare, nici Sorin Grindeanu nu au răspuns întrebărilor RISE până la ora publicării materialului.
Ancheta poliției
“Astăzi biroul de la București a primit o vizită neașteptată de la Serviciul de Criminalitate Economică, o unitate a poliției locale”.
Așa începe e-mailul trimis de Rob Khazzam, managerul general al Uber pe Europa Centrală și de Est, către mai mulți colegi cu trei zile înainte de Crăciunul din 2015.
Ionuț Lăcustă era la birou în ziua controlului și îi informase rapid pe superiorii săi. Le spusese că nu pare ceva serios și că ancheta este mai degrabă efectul unei plângeri anonime. Altceva era îngrijorător, adaugă el:
“Singura problemă importantă este că plângerea menționează polițiști înregistrați în platforma noastră, lucru care se situează într-o zonă gri a legii”.
Situația e confirmată chiar de Rob Khazzam în e-mailul său:
“Plângerea conține detalii semnificative despre modul în care funcționează serviciul nostru, de ce este greu de aplicat legea (împotriva mașinilor nemarcate) și a făcut referire în mod repetat la faptul că mulți polițiști folosesc serviciul ca șoferi (ceea ce este adevărat). Mai menționează că furnizează servicii de transport ilegal, fapt care ar fi foarte jenant pentru poliție dacă informația ar deveni publică”.
Polițiștii au stat două ore în birourile Uber, chestionând-o pe Nicoleta Diaconu, directorul general al companiei. Anchetatorii nu au luat niciun document cu ei și nu au accesat calculatoarele companiei.
Corespondența internă din acea zi dezvăluie că biroul de la București a urmat protocolul IT, adică blocarea accesului la servere în cazul controalelor inopinate ale poliției, astfel încât anchetatorii să nu aibă acces la documentele și mesajele interne.
Practica nu era doar pentru biroul local, ci fusese proiectată pentru mai multe state europene.
La plecare, ofițerii au cerut ca directorul general să se prezinte la poliție pe 4 ianuarie 2016 cu mai multe documente. Un alt oficial Uber o întreabă în ziua următoare pe Nicoleta Diaconu dacă știe care ar putea fi motivul din spatele vizitei făcute de polițiști.
“Cel mai probabil este un șofer care a fost dezactivat, posibil un taximetrist”, îi răspunde șefa biroului și îi explică că pentru transportul de persoane fără autorizație șoferii parteneri pot primi amenzi de până la 1500 de dolari, iar actele mașinii pot fi suspendate pentru șase luni.
“Ofițerii de poliție nu înțeleg modul în care operăm. Trebuie să afle mai întâi ce servicii oferim și relația contractuală dintre LSE și șoferii parteneri, lucru pe care-l urmăresc”, le mai scria Nicoleta Diaconu, pe 23 decembrie 2015, șefilor săi.
Acel LSE la care se referă Diaconu era filiala locală care asigura suportul pentru operațiunile Uber. De atunci, Uber a mai deschis și o sucursală la București.”

În fine, ce era de zis, s-a zis. Banii vorbesc!