In vizor

Cum își cumpăra liniște mass media Ludovic Orban din banii pentru Covid-19, în timp ce industriile HoReCa gâgâiau de foame și dădeau faliment. Ce zice Curtea de Conturi?

Companiile care operează cele mai mari televiziuni și site-uri de presă din România nu au fost foarte afectate de criză, ci din contră, majoritatea și-au crescut afacerile și profiturile în 2020, față de 2019. În plus, cele mai multe au primit și bani de la Guvern, chiar dacă business-ul le mergea deja bine. Spre comparație, firmele cu adevărat închise, precum cele din HoReCa, încă își așteaptă banii deși suntem în 2021.

  • Dar, GHINION, Curtea de Conturi a descoperit că Secretariatul general al guvernului (SGG) a făcut în 2020 și 2021 plăți nejustificate către anumite instituții de presă în cadrul ajutorului dat de guvernul Orban sub formă de campanie de informare Covid.
  • Procesul verbal de constatare în urma unui control realizat în 2022 de Curtea de Conturi menționează la capitolul nereguli ”efectuarea de plăți în condiții de neeligibilitate și de neconformitate cu clauzele contractuale și prevederile OUG nr. 63/2020 pentru organizarea și desfășurarea unor campanii de informare publică în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19”.

  • Campionul absolut al banilor încasați de la Guvern anul trecut e trustul media fondat de Dan Voiculescu, cu 14,7 milioane de lei pentru Antena 1, Antena 3 și Radio Zu. De remarcat că firma Antena TV Group SA, care a primit 9,3 milioane de lei, a fost condamnată penal pentru șantaj în 2017.
  • Afacerile acestor companii mergeau bine și în 2019, dar în 2020 au avut parte de un adevărat boom. Antena TV Group SA și-a majorat profitul anul trecut la 168 milioane de lei, de la 103 milioane de lei în 2019, în contextul în care afacerile au crescut de la 436 milioane de lei în 2019 la 480 milioane de lei anul trecut. Profit în creștere a avut și Antena 3 SA, de la 13,5 milioane lei în 2019 la 14,3 milioane lei în anul pandemiei, pe fondul scăderii afacerilor de la 101 milioane lei la 80 milioane lei. Și Radio Zu și-a mărit profitul de la 48 la 50 milioane lei, în timp ce afacerile au scăzut ușor.
  • Următorul mare beneficiar al sumelor guvernamentale a fost Kanal D (Dogan Media Inernational SA) – cu 7,5 milioane de lei. Și această companie avea afaceri solide de 178 milioane de lei în 2019 pe care și le-a consolidat la 217 milioane lei în 2020, în timp ce profitul aproape s-a dublat în plină criză, la 68 milioane de lei, de la 36 milioane de lei în 2019.
  • Radiourile Kiss FM, Magic FM și Rock FM (AG Radio Holding) au primit 4,1 milioane de lei de la Guvern, dar, surprinzător, profitul s-a prăbușit de la 7,3 milioane de lei la sub 400.000 lei, iar afacerile au scăzut ușor.
  • Pro TV are cele mai mari afaceri dintre toate companiile analizate, acestea crescând de la 794 milioane de lei în 2019 la 813 milioane de lei în 2020. Profitul însă a scăzut ușor, de la 262 milioane de lei la 249 milioane de lei. Compania a primit de la Guvern, anul trecut, 3,4 milioane de lei.
  • Europe Development International-R SA (Europa FM) a raportat de asemenea un profit în scădere puternică, de la 20 la 8,4 milioane de lei, deși a primit 2,7 milioane de lei de la Guvern, iar afacerile au crescut ușor.
  • România TV a raportat un profit de 21 milioane de lei în 2020, în scădere ușoară de la 27 milioane de lei în 2019, deși a primit 2 milioane de lei de la stat în pandemie.
  • Rezultate spectaculoase vin însă de la compania pe care a fost mutată televiziunea Digi24 în 2019, respectiv Campus Media SRL, al cărei profit a crescut de la numai 42.000 lei în 2019 la 18 milioane de lei anul trecut. RCS&RDS, compania mamă a televiziunii, a primit 1,7 milioane de lei de la Guvern.
  • Ringier România, compania care editează ziarul Libertatea, și-a redus la jumătate pierderile, anul trecut, adică la 2,1 milioane de lei de la 5,3 milioane lei în 2019, în contextul în care a primit și de la stat 1,1 milioane lei.
  • În cazul Adevărul Holding, sub umbrela căruia se regăsesc ziarele Adevărul și Click, profitul s-a triplat, de la un milion lei în 2019, la 2,9 milioane lei în 2020. Holdingul a primit aproape 650.000 lei de la Guvern.
  • Profit mai mult decât dublu față de 2019, de 1,1 milioane lei, a raportat și site-ul Fanatik online, inițial un site sport care acum publică știri generaliste. Jumătate de milion de lei a dat statul către site-ul Fanatik.
  • Prima TV a trecut de la pierderi de 2 milioane lei în 2019 la profit de 6 milioane de lei în 2020, compania primind de asemenea aproape jumătate de milion de lei de la stat.
  • O evoluție spectaculoasă de asemenea este cea a Editurii Evenimentul și Capital SRL (Evz.ro), care de la un profit de 120.000 de lei în 2019 a ajuns în 2020 la un plus de 5 milioane de lei, pe fondul a 400.000 de lei veniți și de la Guvern.

În total, 76 de milioane de lei din bugetul de stat a cheltuit Guvernul pentru campania de informare anti-Covid, din mai până în decembrie 2020.

Companiile au primit până în decembrie 2020 doar o parte din banii promiși, iar plățile nu au fost făcute integral nici până la acest moment, deci sumele finale vor fi cel mai probabil mai mari.

Afacerile presei din România au mers, așadar, bine, în plină criză, iar banii de la Guvern au venit mai mult ca un bonus, decât ca un ajutor.

Guvernul a afirmat că alocă acest ajutor pentru presă într-o campanie de informare anti-Covid prin care dorea să convingă oamenii să poarte mască și să respecte restricțiile și măsurile de distanțare socială. Acești bani au venit însă într-un an dublu electoral, cu alegeri locale în septembrie și alegeri parlamentare în noiembrie. Ludovic Orban (PNL) a condus Guvernul, din martie până pe 7 decembrie 2020, urmat interimar de Nicolae Ciucă (PNL, 7-27 decembrie 2020) și Florin Cîțu (PNL, 23 decembrie 2020-prezent).

În schimb, industria HoReCa își așteaptă și acum, în 2021, banii promiși. Majoritatea restaurantelor și barurilor au funcționat la capacitate redusă, de 30% sau 50%, câteodată doar la exterior, anul trecut, ceea ce a dus pierderile industriei la circa 60-80%, potrivit unor estimări. Guvernul a promis o schemă de ajutor pentru afacerile din HoReCa, însă ea nu a demarat nici până la această dată.

Curtea de Conturi a făcut controale pe un eșantion de contracte și facturi.

”Valoarea estimativă a abaterii constatate o reprezintă suma de 695.319,47 lei reprezentând atât avansurile nejustificate în termen precum, cât și sumele identificate ca necuvenite urmare nerespectării prevederilor contractuale”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Curtea de Conturi le impută mai multor angajați ai Secretariatului general al guvernului anumite sume de bani după ce au semnat documentele oficiale. SGG refuză să comunice transparent despre ce e vorba ascunzându-se în spatele ”informațiilor clasificate”. Cică: ”datele solicitate sunt din categoria informațiilor încă nevalidate în privința implementării măsurilor recomandate pentru a putea face obiectul comunicării publice”.

Curtea de Conturi arată în procesul verbal menționat că ”s-a constatat că decontarea facturilor emise de furnizorii de servicii media a fost realizată fără a se asigura verificare concordanței dintre documentele justificative anexate facturilor și prevederile contractuale (durata de valabilitate a contractului/actului adițional, obiectul contractului, perioada de desfășurare a campanie de informare publica), ceea ce a condus ca plata contravalorii serviciilor respective să fi fost aprobată în baza documentației suport transmise de către ADR și fără a se verifica dacă serviciile facturate au fost efectiv prestate în termenii și condițiile contractuale”.

”Procedând astfel, au fost nelegal angajate, lichidate, ordonanțate și plătite cheltuieli, din fondurile alocate. S-a constatat faptul că, deși operațiunile prezentate la viză nu îndeplineau condițiile de legalitate, regularitate și destinație a creditelor bugetare pentru acordarea vizei de control financiar preventiv, acestea, au fost avizate de către persoanele desemnate să exercite viza CFPP”, mai arată raportul citat.

 

Sursa: site SGG, economedia.ro, g4media.ro

Exit mobile version