Eu fac misto mereu de Tibi Farcas, Cosmin Puris, Horia Soica, dar o fac fiindca am fost coleg acum 21 de ani la primul meu job in presa, insa baietii astia sunt mult deasupra ciorbutanezului bronzat de Sarat, Ionut Geana, „derectorul” Cluj Manifest, publicatie inexistenta pe piata media. Tot eu am obosit sa va explic ca genul asta de escroci profesionali care au un domeniu.ro si pretind ca fac presa nu conteaza in peisaj.
Dar daca tot il mananca in cur pe ciorbutanezul Ionut Gean(t)a sa injure ziaristi, sa dea lectii de onestitate in business, sa vorbeasca despre angajati si etica, ia sa deschidem dulapul amintirilor si sa ne aducem aminte cum si-a luat o bataie sora cu cioara „derectorul”.
Adi Cinpoeru si Florin Chima erau brigada vesela din Ziua de Ardeal, in care am intrat si eu o buna perioada de vreme. Nu mai deschid subiectul trist al mortii lui Chima, nici mistourile si intamplarile traite impreuna, cert este ca si cu Cinpoeru am ras mult la viata mea, am si scris chestii tari impreuna. Un jurnalist de investigatii foarte talentat, dar ghinionist. Cinpoeru are condei, nene, si, chiar daca ani mai tarziu, s-a luat de mine, nu i-as putea purta niciodata pica, viata e prea scurta sa ma enervez pe cacaturi din astea.
La un moment dat, papagalul negru Ionut Gean(t)a l-a ofertat pe Cinpoeru sa vina in redactie la el sa scrie anchete. Asa a facut cu o gramada de jurnalisti, aburindu-i ca ce tare e el, ca are contracte cu primariile, ca el e cel mai tare patron de presa din lume, etc. Cinpoeru e un tip dificil, dar isi face treaba. Dilau, ca orice ziarist de investigatii, dar isi face treaba. Nu exista sa nu si-o faca.
Timpul a trecut si ciorbutanezul bronzat de Geana nu ii dadea banii cuveniti ca simbrie. Azi, asa, maine, asa, pana l-a prins Cinpoeru pe cordit intr-o faza mai iritata si, asteptandu-l in fata „redactiei” publicatiei lui zero, Cinpoeru i-a tras niste carabe peste muian bronzatului de a inceput limbricul sa planga, sa zbiere, ahahahahaha.
Geanta s-a prins ca nu e de joaca cu Cinpi si s-a scobit printre dinti sa ii faca rost omului de bani. Ca era dator ca „patron”. Cu inima cat un purice, ca un tigan ce tre’ sa intre la opera, Geana s-a dus acasa la Cinpi sa ii duca datoria. Atata doar ca Cinpi era dupa o noapte de chef si cred ca era si nervos ca a venit la el acasa, lucru cam intim si invaziv. Nici n-a apucat sa zica Geana mai mult de „Am…”, ca un pumn cat cartoful dulce i-a zburat in muzicuta de a ajuns pana pe scari.
Pana la urma, dupa indelungi insistente, Geana i-a dat printr-un intermediar banii lui Cinpi. Insa se fereste de el cat poate. Acum cativa ani, la ziua securistului betiv tradator Adrian Avarvarei, capelanul cu nas etnic a luat tira cand l-a vazut pe Cinpi ajungand si el la chef.
Curajos nevoie Geanta, dar numai dupa ce se imbata. Pe zi de trezie, e ca moroii, sta ascuns ca OB-ul in intunericul cavitatii vaginale.
