28% dintre români au declarat că au venituri mai mici decât înainte de pandemie și 15% dintre cei care au rate au menționat că au avut dificultăți în rambursarea unor sume către bancă.
Pe fondul reducerii veniturilor sau schimbării situației ocupaționale, pandemia de COVID-19 a produs modificări în percepția românilor asupra riscurilor și în comportamentul de consum, arată datele celui mai recent Barometru UNSAR-IRES.
Astfel, conform datelor din Barometru, 63% dintre românii de peste 18 ani au declarat că au venituri similare celor dinaintea decretării stării de urgență, în timp 28% dintre ei au acum venituri mai mici. În categoria de vârstă 18-50 ani, proporția românilor ale căror venituri au rămas la fel este de 49%, în timp ce ponderea românilor cu venituri în scădere se situează la 38%. Drept consecință, cei mai mulți români declară că își vor tempera cheltuielile și vor amâna achizițiile în următoarea perioadă: 60% dintre cei de peste 18 ani afirmă că nu vor mai cumpăra electrocasnice, 57% spun că nu vor mai achiziționa un autoturism, iar 54% nu vor mai merge în vacanțe în străinătate anul acesta. În pofida contextului cu riscuri sporite, nici asigurările nu sunt ferite de aceste tendințe, fiind menționate printre categoriile de cheltuieli ce pot fi reduse.
Potrivit unui alt studiu IRES, 5% dintre românii care au credite sau datorii la bănci recunosc că au avut dificultăți în rambursarea unor sume către bancă în perioada crizei de COVID – 19, iar 44% dintre aceștia au solicitat reeșalonarea ratelor.
Peste un sfert dintre români (28%) declară că au credite și datorii la bănci. Creditele pentru nevoie personale/de consum (69%) conduc topul, urmate fiind de creditele imobiliare/ipotecare (29%).
Mai îndatorați sunt cei între 36 și 50 de ani, persoanele cu studii superioare și cu venituri lunare de peste 2.500 lei.
Bărbații, tinerii între 18 și 35 de ani, cei cu educație scăzută, dar și cei cu studii superioare, persoanele fără venit, dar și cele cu venituri lunare de peste 4.000 lei și respondenții din mediul urban au în proporții mai ridicate credite imobiliare/ipotecare.
Creditele de nevoi personale/de consum sunt mai frecvente în rândul respondenților între 36 și 50 de ani, a celor cu educație scăzută sau cel mult medie, în rândul persoanelor fără venit sau cu venituri lunare de cel mult 1.500 lei și a celor care locuiesc în mediul rural și în Transilvania și Banat.
Dificultăți în rambursare au avut într-o mai mare măsură respondenții peste 65 de ani, femeile, persoanele cu venituri lunare de cel mult 1.500 lei și cele care locuiesc în Transilvania, Banat și Moldova.
44% dintre cei care au avut dificultăți în rambursarea sumelor către bănci în perioada crizei de COVID – 19 (ceea ce reprezintă 4% din eșantionul total al studiului) spun că au solicitat băncilor reeșalonarea datoriilor.
Au apelat la soluția reeșalonării datoriilor în proporții mai ridicate bărbații, persoanele cu studii medii și peste, cu venituri lunare care depășesc 2.500 lei și cele care locuiesc în Moldova.
O TREIME DINTRE ROMÂNII CARE AU ECONOMII AU APELAT LA ACESTEA PE DURATA CRIZEI GENERATĂ DE COVID – 19
# 4 din 10 români declară că au economii. 60% dintre ei își păstrează economiile la bancă, fie sub forma unui cont de economii (41%), fie într-un alt tip de cont (19%), în timp ce peste o treime spun că nu își țin economiile la bancă sau că nu au cont.
Bărbații, tinerii între 18 și 35 de ani, respondenții cu studii superioare, cu venituri lunare de peste 2.500 lei și care locuiesc în mediul urban sunt cei care au economii în proporții mai ridicate decât media.
Cont de economii au în proporții mai ridicate persoanele peste 51 de ani, cele cu studii superioare, cu venituri mai mari de peste 1.500 lei și care locuiesc în sudul țării, în timp ce tinerii, cei cu educație ridicată, cu venituri de peste 4.000 lei și care locuiesc în sudul țării își țin economiile în alte tipuri de conturi bancare.
Din punct de vedere al stabilității financiare, peste jumătate dintre românii de peste 18 ani (55%) declară că au economii pentru a se descurca în următoarea perioadă (față de 63% dintre cei aflați în intervalul 18-50 ani). O proporție mai redusă, de 31%, consideră chiar că vor economisi, date fiind cheltuielile mai mici sau amânate. Printre instrumentele financiare de economisire preferate de români (18-50 ani) care au fost cel mai des menționate se numără depozitul bancar, cumpărarea de valută și încheierea unei polițe de asigurare de viață cu componentă de economisire.