Dean Thompson, insarcinatul cu afaceri al SUA ad-interim vine la Cluj joi, 19 martie, pentru a acorda premiul Antreprenorul lunii. 16 fermieri de la Jucu si Apahida vor fi prezenti la ceremonie pentru a primi distinctia. Pentru ca au lasat la o parte orgolii si spaime din era socialismului si au izbutit sa creasca intr-o asociere. Povestea lor de succes e una cu suisuri si coborasuri, cu multe provocari, renuntari si sacrificii, insa, una peste alta, datorita cooperativei, varza, conopida, cartofii si sflecla din gradinile lor reusesc sa ajunga in magazine Profi si Kaufland din Transilvania, Banat si Bucovina.
Prin programul “Antreprenorul lunii”, Ambasada SUA promoveaza in acest an “persoanele si companiile din Romania care au inteles potentialul unei idei noi, iar apoi au venit cu o abordare plina de curaj, menita sa transforme ideea în realitate”. Castigatorul lunii trecute este Cooperativa Agricola Lunca Somesului Mic, infiintata in urma cu doi ani, la initiativa a 16 producatori locali si a Fundatiei Civitas pentru Societatea Civila.
“Cred ca intentia lor este sa aduca in prim-plan subiectul micii agriculturi, mai precis al asocierii micilor producatori pentru piata. Asa ceva se gaseste rar la noi in acest moment. Sunt multi oameni care produc si au dificultati cu desfacerea si astfel de initiative de asociere a producatorilor cum este Cooperativa Lunca Somesului Mic sunt cu adevarat modele de urmat si in alte parti ale tarii. De aici cred ca vine si intentia ambasadei de a premia”, a declarat pentru Ziar de Cluj Valentin Filip, managerul de proiect din partea Fundatiei Civitas.
De fiecare data, ambasada a premiat afaceri si firme cu in spate un mesaj in spate, pentru incurajarea unui anumit sector sau o anumita directie.
“Probabil acelasi lucru se intampla si acum: cooperativa a fost premiata pentru a-i incuraja pe micii producatori sau sa atraga atentia poate si autoritatilor si celor care decid politicile concurentiale sa se orienteze in directia asocierii economice pentru piata”, a precizat Filip.
Cooperativa a beneficiat de un grant de la Fundatia Romano-Americana pri care s-a infiintat, a primit o mica subventie pe partea acoperirii costurilor de start-up. Asta s-a intamplat in 2013. De atunci au crescut, in prezent, cooperativa are 16 membri cu drepturi depline si inca 10-12 producatori care participa la activitati dar inca nu sunt membri.
“Succesul lor s-a datorat faptului ca au reusit sa patrunda o piata considerata de multi cam imposibila, cea a retailerilor. Au livrat si in 2013 in jur de 340 de tone, iar in 2014-2015 s-a ajuns la aproape 700 de tone de legume la Kaufland si la Profi”, a precizat Filip.
Daca la inceput s-a dorit integrarea intregii zone a Luncii Somesului si s-au facut prezentari pana la Gherla, pana la urma s-au aratat interesati doar fermierii din zona Apahida si Jucu, mai exact Lunca Somesului de la aeroport si pana dupa kilometrul 17 al judetului.
Membrii cooperativei livreaza astfel mari cantitati de legume proaspete, de la varza si conopida la cartofi, dovlecei, ridichi, pana la sfecla rosie, telina.
Increderea in ceilalti fermieri, marea provocare
Pana la asocierea in cooperativa, piata pe care operau fermierii de pe Lunca Somesului era destul de dura si putin prietenoasa.
“Cel putin in Cluj, majoritatea producatorilor mai mari vand catre intermediari si en-grosuri care, la randul lor, vand catre magazine. Desigur, oamenii au fost destul de reticenti. E un subiect nou pentru ei. Dincolo de faptul ca unora le aminteste de vechile CAP-uri, cu amintiri neplacute, principala frica a venit din lipsa increderii intre ei. Chiar daca vin din aceeasi comunitate, atunci cand au de impartit responsabilitati si avantaje intr-o astfel de structura e nevoie de multa incredere. De multe ori, gradul de incredere nu e atat de ridicat pentru ca asocierea sa functioneze. Ei s-au ridicat in acesti doi ani de la infiintare, au crescut ca cifra de afacere si numar de membri, dar e un proces de schimbare a mentalitatii care inca va mai dura 4-5 ani”, a mai precizat oficialul de la Civitas.
S-ar dori mai multa colaborare
Pentru ca schimbarea sa functioneze, s-ar dori ca oamenii sa lucreze pe toate competentele impreuna. In acest moment, asocierea functioneaza doar la desfacerea marfii.
“Partial, se imparte si sarcina productiei. Poate ca o varianta ideala a unei astfel de structuri asociative ar fi cea in care si-ar si face legumele, rasadurile impreuna, ar folosi cu totii utilajele, dar asta e o directie in care se va ajunge in urmatorii ani”, a apreciat Filip.
Nu au lipsit retragerile din asociere.
“Au plecat oamenii care au considerat ca nu e o afacere sa stai in cooperativa, in sensul ca aceasta, ca si o firma, cheltuie resurse pentru a functiona. Unii nu au livrat suficient, altii chiar deloc. S-au retras pentru ca exista o cotizatie anuala de 1.500 de lei, exista cotizatii pentru investitii, exista obligativitatea participarii la evenimente, la sedinte, ore de voluntariat, iar cei care au considerat ca implicarea lor nu merita s-au retras”, a apreciat acesta.
In locul celor trei retrasi au venit altii care s-au inscris ca membri cu drepturi depline si altii asteapta parcurgerea procedurii de acces in cooperativa, nu atat complicata, cat mai indelungata. Este nevoie, de pilda, ca un producator sa aduca legume in cooperativa timp de un an ca membru afiliat, intr-un fel de perioada de proba in care dovedeste ca e un membru de incredere. Se platesc contributiile aferente. Introducerea in coopeartiva este votata apoi de Adunarea Generala a structurii
“Asta a fost si dorinta celor care s-au implicat de la inceput, ca efortul lor sa nu fie in zadar. Iar cei care vin la masa pusa sa contribuie si ei la efortul de pana atunci. Banii investiti de fiecare a dus la achizitionarea depozitului frigorific, a echipamentelor pentru salariul managerului si alte cheltuieli”, explica acesta.
Pentru unii dintre fermieri cooperativa a fost o salvare. Au fost plecati in Italia, si-au investit banii in solarii si utilaje, iar faptul ca s-a infiintat o cooperativa in satul natal le-a dat o speranta ca se poate si asa.
“Erau multi care aveau de 10-15 ani canalele lor de distributie, in schimb cel nou, venit prin asociere, i-a ajutat sa produca mai mult si sa nu mai aiba asemenea cheltuieli pe partea de desfacere. Povestile difera pentru fiecare in parte, dar poate ca pentru 2-3 a fost o alternativa la plecarea in strainatate. Sau macar o motivatie de a ramane si a lucra in legumicultura si a nu pleca din tara”, a precizat Filip.
Premiati de ambasada, preocupati de rasaduri
Toti fermierii vor fi prezenti la ceremonia de decernare a premiului din partea Ambasadei SUA, programata pentru joi, 19 martie.
“Nu am putea spune ca e solutia mantuitoare, pentru ca e ceva in crestere, in dezvoltare. Intre 50 si 70% din productia lor se valorifica prin cooperativa, restul a ramas pe vechile canale. Pentru ei a fost o solutie complementara foarte buna. Sunt si producatori care numai asta fac, cu intreaga familie si o duc destul de bine”, a rezumat Filip.
Marfa cooperativei se vinde la depozitul logistic din Turda al celor de la Kaufland, unde s-au livrat cam 25 de tone de legume pe saptamana. De aici, marfa se livreaza in magazinele din Transilvania, Bucovina si Banat. De asemenea, fermierii au aprovizionat cu legume si depozitul Profi in Semeseni, care aprovizioneaza Ardealul.
“Desigur, exista si alti furnizori, nu putem asigura tot necesarul de legume al acestor magazine, dar am asigurat o mare parte”, a explicat Valentin Filip.
Oamenii sunt incantati de premiul oferit de catre Ambasada SUA, desi grijile lor acum sunt altele, cum ar fi faptul ca e perioada in care trebuie sa pregateasca rasaduri.
“Nu simtim, nici noi, nici ei ca am fi antreprenorul lunii, dar probabil ca nu asta este esenta, ci mesajul de a promova o initiativa. Sunt oameni modesti, ocupati cu agricultura de primavara”, a conchis reprezentantul Fundatiei Civitas.
Tanarul pe care cooperativa l-a „salvat” de la exploatarea din Italia
Unul dintre fermierii din Apahida, Sorin Ciplea, care e si vice-presedinte al Cooperativei Lunca Somesului Mic, are o poveste demna de un scenariu de film pe care a depanat-o in timp ce semana vinete pentru urmatoarea recolta.
“La inceput tatal meu a fost implicat in cooperativa. Eu eram plecat in Italia, la munca. Dupa ce am terminat facultatea am plecat acolo. Parintii si bunicii mei au fost mereu cu agricultura si noi am mestenit asta de la ei. Tatal meu, acasa, s-a implicat ca membru. In principiu, am acceptat si eu ideea de a intra intr-un colectiv de oameni. Asta ne-am si propus: sa avem o putere mai mare asupra pietei. Cu cat suntem mai multi, cu atat e mai bine”, a inceput el.
Asemeni multor romani plecati sa isi caute un rost in strainatate, tanarul de la Apahida a lucrat in Italia in diverse locuri.
“Am inceput de jos: de la spalat vase la servit in sala, in bar. M-am adaptat peste tot, cu contract, fara contract. Am facut tot ce s-a putut, am avut o prestatie foarte buna si toata lumea mi-a apreciat munca. Am putut sa ma adaptez in toate locurile, ma sunau si ma chemau oriunde era nevoie. In principiu in hoteluri, in zona de nord, in zonele turistice unde se facea schi”, a povestit Ciplea.
Din banii castigati, tanarul trimitea acasa bani cu care familia a facut investitii importante: un solar, un tractor, niste pompe, sisteme de irigatii pe camp.
“Dupa o vreme, m-am saturat de muncit acolo, m-am saturat sa fiu exploatat. Am zis ca vin acasa sa fac ceva. M-am apucat incet-incet de lucru. Cooperativa a venit si ea cu ajutor. Mi-a deschis niste contracte fata de magazinele astea mari, am putut intra pe filiera asta cu o gama mai larga de produse si am putut sa vindem in cantitati mai mari. De acum incolo nu stim cat mai poate tine valorificarea in piete. Eu, sincer, mai vand si in pietele volante, pentru mine e o placere. In rest, la cooperativa dam cantitatile mai mari”, a povestit fermierul.
Familia Ciplea cultiva doua hectare si practica anumita cultura dubla, in care se cultiva de mai multe ori legume pe aceeasi suprafata intr-un an.
“Cu cooperativa ne mai si ajutam intre noi, cel putin aici, la Apahida. La inceput oamenii au venit sa se inscrie, dupa care au fost foarte sceptici, s-au temut ca facem iar ca pe vremea lui Ceausescu. Aveau idei comuniste si cam reduse. Acum muncim si ducem marfa la Kaufland si Profi, incercam sa ne organizam cat mai bine. Incepem productia cam din iunie, avem un lant de aprovizionare mai puternic. Pe timp de iarna e cam slabut, nu am prea avut preturi bune”, a devaluit el.
Marele dusman al cooperativei este insa marfa adusa din import.
“E dezastru: vin legume din Polonia si Bulgaria cu preturi care ne omoara. De exemplu, se aduce varza cu 5–60 de bani kilogramul din Polonia si aici, la noi e undeva la 1,20-1,30 la Dezmir. In conditiile astea eu nu pot cere 60 de bani de la Kaufland”, isi varsa acesta naduful.
Speranta fermierilor se indreapta catre practici europene care sa incurajeze mai mult productia locala.
“Ar fi foarte bine, ne-ar aduce un avantaj, la fel ca schimbarea asta cu atestatul de producator si verificarile care se vor face. Trebuie sa se regleze un pic lucrurile, nu mai merge asa”, este el convins.
Oamenii din cele doua comune sa bucura ca ii pot inspira si pe altii cu “pilotul nostru”, cum ii spun cooperativei.
“Momentan e ok cu cooperativa, asteptam si alti membri. Nu stiu cum de s-a dat acest premiu pentru noi, ma gandesc ca au vazut un lucru bun in treaba asta. Cooperativa inseamna mai multi oameni impreuna, faptul ca lucreaza impreuna, coopereaza. E greu, ne luptam cu sistemul polic, cu cel social, e foarte greu pentru toti. Numai din agricultura e greu sa traiesti. Forta de munca e slaba, nu prea gasesti oameni sa lucreze, sa te poti baza pe ei, sa faca treaba si nu prea ti-e platita munca. De la bobul acela mic, samanta pe care o cresti ca pe un copil si pana ajungi sa se faca leguma in sine e cale in sine. Asta ar trebui un pic explicat lumii, nu stiu cati iau in considerare asta. In schimb, mie imi face placere sa lucrez cu alti oameni, sa impartasesc cunostintele si sa ii ajut pe ceilalti”, a marturisit Sorin Ciplea.
Ferma familiei sale produce conopida, varza, telina, cartofi extra-timpurii, frunze de patrunjel si de marar. Are si doua solarii, astfel ca acum a semanat si salata Iceberg, anul trecut a avut succes cu varza chinezeasca, alaturi de cea de iarna, de toamna si de vinete.
“Sunt aici, in Apahida, ferme care au intre 5 si 13 hectare. Eu pot spune ca sunt la inceput. Copiii din comuna se implica prea putin. Eu am un prieten care vina si ma mai ajuta, ii platesc munca, dar toti sunt plecati, merg in Irlanda, Spania, la cules ciuperci. Daca au ocazia sa plece, se duc. Sper ca anul acesta sa se schimbe multe, deja se vede o schimbare, speram ca asta sa fie calea cea buna. Daca nu agricultura, nu stiu ce o sa ne mai scoata din problemele pe care le avem”, a concluzionat fermierul din Apahida.