Cu privire la întrebarea din titlu, și anume „Cui folosește intrarea în insolvență a societății?”, Călin Platon, în calitate de Director General al Drumuri și Poduri SA, nu a dorit să ofere o poziție oficială. Acesta s-a arătat optimist cu privire la evoluția discuțiilor legate de situația financiară și redresarea regiei pe care o conduce. Iar privitor la declarațiile de ieri ale consilierului PSD Laura Chiorean, din timpul ședinței CJ, directorul Călin Platon le-a apreciat drept „pripite″ și a declarat că o soluție va fi găsită, cel mai probabil săptămâna viitoare, când se vor reuni Comisia de buget-finanțe a CJ și Consiliul de Administrație al Drumuri și Poduri SA.
De asemenea, situația financiară a societății a fost apreciată drept „relativ stabilă″ de către directorul acesteia. Măsurile care au fost propuse de administrația societății vizează ajustarea tarifelor de investiție, reprezentarea salariului minim la anul 2018 și a celorlalte tarife practicate de către societate, care au rămas neschimbate din anul 2011. Iar aceste adaptări de ordin financiar sunt conforme cu legislația în vigoare (vezi Legea 98/2016 privind achizițiile publice și OUG 35/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).
Astfel, pierderile înregistrate de Drumuri și Poduri SA Cluj, care se ridică la suma de cca 14 milioane de lei, sunt explicate după cum urmează:
Analiza veniturilor și costurilor pentru 2017 înregistrează venituri mai mici, iar cheltuielile/produs sunt mai mari decât veniturile. Explicația rezidă în creșterea costurilor de producție, pentru materii prime, la combustibili și energie, dar și pentru achitarea salariilor. Conform analizei întreprinse, s-a constatat că în anii 2016-2017 s-au acumulat „foarte mulți factori de piață defavorizanți care au dus la creșterea cheltuielilor de producție într-o proporție mult mai mare comparative cu veniturile din plata produselor și serviciilor prestate″, se arată în nota de fundamentare a directorului Platon, din 29.11.2017, privind situația economico-financiară a societății.
Ca urmare a majorării salariului minim pe economie, societatea a fost nevoită să adopte măsuri de disponibilizare a personalului, pentru reducerea cheltuielilor cu forța de muncă (trimitere în șomaj a unui număr de 25 de angajați și concediu de 5 zile fără salariu pentru angajații rămași). Ținând cont de criza de forță de muncă calificată/necalificată la nivel regional, această măsură nu este lipsită de riscuri. O altă soluție a constat în solicitarea unui ajutor material prin majorarea capitalului social, în valoare de 100 mii lei, din partea AGA și a CJ Cluj, pentru a asigura plata furnizorilor și utilităților în vederea evitării solicitării insolvenței. „Acest ajutor se estimează la 5 mil lei și reprezintă valoarea prestațiilor DPJ pt CJ Cluj care din motive diverse nu au fost achitate. A treia și cea mai importantă măsură este solicitarea încredințării lucrărilor de întreținere și eventual și a administrării drumurilor județene pe o perioadă de 3-5 ani, ceea ce ar asigura DPJ Cluj SA un portofoliu de lucrări și servicii suficiente pentru redresarea societății într-un interval rezonabil de 3 ani″.
Odată cu modificarea Codului Fiscal, de la 01.01.2018, prin decizia Consiliului de Administrație, se hotăra ca salariile brute ale angajaților rămași să fie modificate, astfel încât, valoarea lor netă să rămână nemodificată. Tot aici era prevăzut cuantumul salariului dlui Călin Gavril Platon – Director general al DPJ Cluj, în valoare de 15880 lei brut (indemnizația fixă lunară – 12704, o componentă variabilă de 3176 lei).
Rămân totuși câteva întrebări care trezesc interesul public și merită a fi formulate: Cum s-a ajuns aici? Adică, cum a fost posibil ca într-o societate pe acțiuni – a cărui acționar unic este județul Cluj și care se află sub coordonarea directă a Consiliului Județean – sarcinile să rămână aceleași, iar investițiile să fie făcute la nivelul anului 2011? De ce în cadrul acestei companii nu au fost modificate salariile angajaților, în conformitate cu prevederile legale, ci s-a ajuns la disponibilizarea acestora? Având în vedere că valoarea salariului pentru funcția de director reprezintă o sumă considerabilă, cine este interesat de acest post și de intrarea Drumuri și Poduri SA în insolvență? De ce CJ nu a adoptat o strategie viabilă de redresare și funcționare a companiei până acum, ci dimpotrivă, a făcut o strategie constantă din insolvență și faliment, pe care le practică cu consecvență de câțiva ani la adresa unor societăți precum Cluj Arena, Clujana ori Societatea de Pază și Protecție?!