Clujul se poate „mândri” anul acesta, la capitolul fonduri europene, cu zero proiecte. Conform site-ului oficial al Primăriei Cluj-Napoca, municipalitatea a reușit în anul 2017 performanța implementării unui singur proiect din fonduri elvețiene („Înlocuirea vechilor autobuze diesel cu autobuze electrice cu două staţii de încărcare/alimentare”) și a niciunui proiect din fonduri europene.
La capitolul incluziune socială, ne putem „mândri” cu un focar de infecție la Pata Rât, unde o comunitate întreagă de romi trăiește în condiții inumane. Un proiect din fonduri norvegiene, în valoare totală de aproape 4 milioane de euro, desfășurat în ultimii doi ani și jumătate, ar fi trebuit să ajute la integrarea romilor din Pata Rât în societate prin mijloace complexe, plecând de la educație și culminând cu cireașa de pe tortul acestui proiect, cumpărarea de locuințe sociale și mutarea romilor de la Pata Rât în aceste locuințe, contra unor sume modice. Pe hârtie, lucrurile sunt foarte generoase, raportările arată minunat, însă realitatea din teren este neschimbată. Romii de la Pata Rât sunt la fel de săraci, barăcile în care stau sunt la fel de insalubre, nu au apă curentă, toalete, iar la finalizarea proiectului din bani norvegieni, nici nivelul lor cultural nu s-a schimbat. De altfel, întrebați, la fața locului, romii din cele 4 comunități din preajma rampei de gunoi au declarat cu toții același lucru: că au primit, într-adevăr, lemne iarna, unii sobe, alții și materiale de construcții, că s-a auzit de suma de 20 000 de euro pentru fiecare dintre cele 4 comunități, unii spun că au auzit vag că s-ar fi făcut și proiecte culturale, dar cam atât.
Cu aceste lucruri în minte, să citim postarea de astăzi a primarului Emil Boc, de pe pagina sa oficială de Facebook:
„Prima întâlnire la Cluj-Napoca a grupului de lucru pe incluziune socială a rețelei europene Eurocities – cea mai puternică asociere între orașele din Uniunea Europeană
Municipiul Cluj-Napoca a intrat în acest an în asociația europeană Eurocities, una dintre cel mai puternice forme de reprezentare non-guvernamentală din U.E. a nivelului local în relația cu instituțiile europene.
În perioada 28-29 septembrie se desfășoară prima întâlnire la Cluj-Napoca a grupului de lucru pe incluziune socială din cadrul Eurocities și totodată primul eveniment găzduit de orașul nostru în cadrul acestui nou parteneriat european.
La eveniment au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, din cadrul DG Employment and Social Affairs, precum și președintele, respectiv vice-președintele grupului de lucru pe tema incluziune socială al Eurocities, alături de experți din orașe membre precum Ghent, Leeds, Barcelona, Berlin, Gothenburg, Viena.
Obiectivul nostru în colaborarea cu partenerii din Eurocities în grupul de lucru pe incluziune socială este de a valorifica oportunitățile de depunere a unor proiecte împreună cu alte municipalități în cadrul apelurilor deschise de Comisia Europeană în domeniul anti-discriminării și în cadrul programului Orizont 2020. Totodată, orașele din rețea urmăresc să împărtășească expertiză și bune practici între membri și parteneri, în vederea consolidării rolului important pe care autoritățile locale îl dețin în gestionarea provocărilor strategice la nivel local.
Primăria Cluj-Napoca desfășoară, prin Direcția de Asistență Socială și Medicală și alături de sectorul non-guvernamental, o serie de programe sociale și educaționale care vizează comunitățile defavorizate (programul „Școală după școală”; transport gratuit la școală; parteneriate cu mediul ONG, precum proiectul ADI-ZMC Pata Cluj cu finanțare norvegiană sau proiectele Centrului Cultural Clujean ș.a.).
Atragerea de finanțări nerambursabile în domeniul incluziunii sociale, complementar cu alocări necesare din resurse proprii, rămâne în continuare o prioritate a Primăriei Cluj-Napoca, iar direcția acestor proiecte se concentrează pe 4 componente majore: educație, locuințe sociale, locuri de muncă și implicare culturală.”
Primarul se mândrește, așadar, că facem parte din cea mai puternică asociație europeană, că găzduim la Cluj cel mai tare grup de lucru pe incluziune socială al respectivei asociații, când noi suntem ultimii la realizări și stăm cu buzunarele europene goale și cu romii mâncați la propriu de șobolani la periferia orașului.
Edilul Clujului este cel mai bun atunci când e vorba de enunțat obiective mărețe, este expert în ambalarea promisiunilor, a realizărilor fictive, și în livrarea lor către public, însă, pentru coneseuri, declarațiile sale triumfaliste reprezintă doar cuvinte goale, „ce din coadă au să sune”, vorba poetului.