Conform studiului Monitorul educației și formării 2017, finanțat de Comisia Europeană, România își ignoră copiii din zonele rurale și de etnie roma. Îngrijoratoare sunt și modalitățile prin care se realizează îndepărtarea elevilor de facultate și faptul că abandonul școlar pentru segmentul 18-24 abi a crescut de la 17,3% la 18,5% în ultimii trei ani. Trendul are consecințe atât pe piața muncii cât și la nivelul creșterii economice. Comisia Europeană constată că avem profesori slab pregătiți, creșele sunt prea putine, iar lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale este aproape străin.
România, pe locul 3 în UE la numărul de tineri care nu fac facultate
Procentul celor care au părăsit timpuriu școala în rândul tinerilor în vârstă de 18-24 de ani a scăzut ușor din 2015, de la 19,1 %, la 18,5 % în 2016), dar rămâne al treilea cel mai ridicat din UE. Totuși, față de anul 2013, procentul de părăsire a crescut, având în vedere că, în acel, an rata se situa la 17,3%. Obiectivul național în cadrul strategiei Europa 2020 de 11,3 % rămâne de neatins, subliniază studiul. Dacă e să facem o comparație cu media UE, procentul celor care aleg să nu urmeze studii universitare și de formare în România este cu aproape 8 puncte procentuale mai mare decât media UE, care era, în 2016, de 10,7%.
A doua șansă, doar pe hârtie
Un program pilot prin care se oferă elevilor o masă caldă este inițiat în școlile dezavantajate. Pregătirile privind un apel în cadrul FSE pentru a îmbunătăți disponibilitatea redusă a programelor de tip „a doua șansă” se afla în curs de desfășurare. Cu toate acestea, modul de implementare al programului „a doua șansă” nu este suficient de flexibil, în special pentru cursanții adulți. Accesibilitatea este destul de limitată în zonele rurale, iar programele sunt organizate adesea numai în anumite momente ale anului școlar. Alinierea dintre programele de educație și formare profesională (VET) și programele „a doua șansă” necesită o consolidare suplimentară precum și concentrarea asupra competențelor de bază. Sunt necesare mai multe căi alternative pentru a răspunde diverselor grupuri-țintă, în funcție de necesitățile lor – se arată în documentul citat.
Educația timpurie este sub media UE, pentru că nu avem creșe
Participarea la educația și ingrijirea copiilor preșcolari este scăzuta, dar în curs de imbunătățire, spun autorii Monitorului Educației. Problema principală pentru care educația timpurie și participarea la îngrijire sunt scăzute este lipsa creșelor. Poate citește și primarl Cluj-Napoca aceste rânduri și accelerează măcar promisiunile despre construirea de noi creșe în municiou.
„În pofida faptului că numărul noilor înscrieri la grădiniță nu a crescut semnificativ, programul a îmbunătățit ratele de prezență. înscrierea pentru copiii sub 2 ani este foarte scăzuta (1,2 % în 2015), în mare parte din cauza lipsei de creșe”, se arată în raportul CE pentru România.
Cele mai mici cheltuieli cu educația din UE
Pe lânga faptul că România cheltuiește cei mai puțini bani din UE pe educație (3,1 %, în 2015, în comparație cu media UE de 4,9 %), ea nu are programe dedicate pentru a „canaliza resurse suplimentare către școlile dezavantajate”, iar creșterea finanțării educației poate contribui la îmbunătățirea rezultatelor educaționale, precum și la susținerea dezvoltării capitalului uman și a creșterii economice.
Formarea inițiala a profesorilor, mai slabă decât în restul UE
Deși Minsiterul Educației pune în practică, cu greu, noi programe școlare, centrate pe crearea de competențe, nu reușește să rezolve problema formării inițiale a profesorilor, care este slabă. Este slabă mai ales când e vorba de elevi cu cerințe educaționale speciale. Asta, cu toate că legislația prevede masteratul didactic, ne complacem în modul psihopedagogic.
„Formarea inițială a cadrelor didactice în România oferă mai puțină pregătire decât în alte țări europene, în special în domenii practice, în timp ce subiectele legate de nevoi educaționale speciale și lucrul cu studenții din medii defavorizate nu sunt acoperite în mod suficient. Cu toate că Legea educației solicită profesorilor să urmeze un program de masterat de doi ani în educație, această cerință legală nu a fost pusă în aplicare„, mai arată Monitorul Comisiei Europene.