In vizor

Cu excepția pensiilor nesimțite, pensiile constituite pe contributivitate sunt o mizerie. Contributorii primesc jumătate din cât dau

Un angajat adaugă lunar în jur de 652.000 de lei în contul său de pensii, pe parcursul a 35 de ani de carieră, conform prevederilor legale. Cu toate acestea, paradoxul este că, atunci când intră în perioada de pensionare, media beneficiilor acordate unui cetățean român reprezintă doar 40%-50% din venitul pe care îl obținea anterior.

Pentru că speranța de viață în România este mică, românii nu beneficiază de pensie prea mult. În cei zece ani de după pensie, un român nu primește înapoi nici jumătate din cât a dat la stat de-a lungul vieții.

Din cele 25% din venitul brut reținute de către ANAF din salariul angajatului pentru contul de pensii, această sumă se îndreaptă către fondul general al bugetului statului.

Experții în economie susțin că fondul sistemului public de pensii nu este separat de bugetul consolidat al statului. El permite astfel administrației să utilizeze resursele din acesta și să le înlocuiască ulterior din bugetul general al statului.

Sistemul public de pensii este o schemă Ponzi finanţată de stat”, a declarat economistul Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, potrivit ZF.

Noile modificări din legea pensiilor aduc o serie de modificări semnificative. Inclusiv stabilirea unei pensii minime la nivel de 40% din salariul minim brut.

De asemenea, se prevede o creștere suplimentară de 1% pentru fiecare an de muncă în plus, reflectând astfel un sistem de pensii în evoluție.

Accentul se va pune pe distincția dintre angajații care au contribuit la sistemul public de pensii timp de 10-15 ani și cei care au cotizat pentru mai mult de 15 ani.

Românii din cea de-a doua categorie vor beneficia de o pensie minimă de 45% din salariul minim brut. Cu adăugarea unui procent suplimentar de 1% pentru fiecare an adițional de vechime.Nesimțiții sistemului de pensii rămân în continuare privilegiați. Fără contribuție, pensionați la vârste fragede și, deseori, cu pensia la care nu au contribuit un leu, mai mare ca salariul

Magistrații și ceilalți privilegiați se pot pensiona ca și până acum la orice vârstă, cu condiția să aibă minimum 25 de ani vechime. Adică în floarea vârstei, de pe la 50 de ani, un magistrat, un comisar de poliție, un colonel de armată, un ofițer din serviciile de informații va putea pleca acasă și își va putea deschide liniștit o afacere, că doar n-o să stea toată ziua pe Facebook. Abia în 2035 vârsta de pensionare va crește la 60 de ani.

Cei aproape 200.000 de pensionari „speciali“ vor primi, ca și până acum, 80% din venitul brut și sporurile din ultima lună de muncă. Pensiile mai mari de 4000 de lei net nu vor fi impozitate cu 30%, așa cum prevedea proiectul trimis de guvern în parlament, ci cu 15%.

De ce muritorul de rând este impozitat începând de la cuantumul pensiei de 2000 de lei net?

De ce, de pildă, un medic plecat din spital după vreo 40 de ani de muncă, de multe ori luptându-se cu moartea pentru pacienți, care a salvat vieți de copii bolnavi de cancer, care a stat zece ore în sala de operație pentru o intervenție pe creier, care a văzut de atâtea ori moartea cu ochii în pandemia de coronavirus nu e scutit de impozitarea pensiei până la suma de 4000 de lei net, așa cum sunt păsuiți „specialii“?

Sau un profesor care și-a tocat creierii să scoată oameni din zeci de generații de elevi?

Sau un ziarist, a nu se citi „chitanțierist“, care și-a riscat de multe ori siguranța în fața amenințărilor venite din partea subiecților investigațiilor de presă, afaceriști corupți, politicieni corupți, doctori plagiatori, interlopi?

Lista discriminărilor e lungă, cititorii o știu, de bună seamă.

Exit mobile version