Acum trei zile, Ziar de Cluj publica un material cu privire la aparitia algelor pe Somes, sesizata de locuitorii cartierului Grigorescu. In materialul respectiv am cerut o pozitie oficiala a administratiei Bazinala de Apa Somes-Tisa. Ulterior, pe adresa redactiei, cu o promptitudine de invidiat, a venit si raspunsul. Asa am ajuns sa rezolvam si dilema cu privire la cauzele principale ale aparitiei algelor pe rau. Avem de-a face cu un nivel scazut al apei si, cel mai important, mai ales ca noi credeam ca am scapat de acest flagel, cu poluarea raului.
„De-a lungul raului Somesul Mic s-a constatat prezenta mai multor specii de macrofite acvatice. Dintre acestea mentionam Myriophyllum spicatum, Potamogeton pectinatus și Potamogeton crispus, toate fiind plante hidrofite perene” – apare in raspunsul primit de la reprezentantii Administratiei Bazinala Somes-Tisa
Care sunt cauzele?
Doua cauze sunt principale pentru aparitia macrofitelor. Una dintre ele e de natura biotopica (naturala) iar cealalta e de natura antropica (prin interventia omului). In raspunsl furnizat de ABAST, reiese faptul ca datorita perioadelor caniculare si a adancimii reduse a apei, mediul devine propice pentru dezvoltarea acestor plante.
„Conditiile sinergice necesare aparitiei și dezvoltarii excesive pentru macrofitele acvatice sunt in primul rand cele de biotop (viteze si adancimi reduse ale apei, perioade lungi de timp cu temperaturi ridicate in sezonul cald, existenta unor zone inactive ale curentului in albie, ce asigura sedimentarea suspensiilor fine din masa apei si continutul bogat in nutrienti al apei raului).”
Cu ce anume se hranesc aceste plante? Pai, in amontele raului exista zeci de localitati care nu beneficiaza de o canalizare adecvata si de acces la epurare a apelor menajere, asa incat in Somes ajung toate dejectiile. Mai mult, datorita activitatilor turistice din amonte, a celor specifice mediului rural precum si datorita gestionarii neconforme a deseurilor menajere, majoritatea gunoaielor ajung in rau, ceea ce favorizeaza dezvoltarea macrofitelor
„Continutul relativ bogat in substante organice si nutrienti al apei Somesului Mic este generat in special de aportul surselor difuze de natura antropica amplasate in bazinul de receptie din amonte. Aceste surse sunt constituite in principal de comunitatile rurale riverane (unele lipsite de facilitatile de canalizare si epurare a apelor menajere), activitatile specifice mediului rural, activitatile de turism, gestionarea neconforma a deseurilor menajere (sincope sau lipsa serviciului de colectare a deseurilor si depozitarea ilegala a acestora in proximitatea cursurilor de apă).”
Doar 38% din locuitorii aflati in amontele arealului hidrografic al raului Somesul Mic, sunt racordati la reteaua de canalizare. Restul isi arunca dejectiile in rau. Potrivit statisticilor furnizate de Administratia bazinala, in Somes sunt aruncate anual 4,3 milioane de kilograme de deseuri menajere, cumulate cu dejectiile animaliere, care determina o incarcare organiza semnificativa.
„In arealul hidrografic al raului Somesul Mic, situat in amonte de Cluj-Napoca, sunt amplasate aproximativ 41 de localitati, cu peste 45.400 de locuitori stabili, avand grad de racordare la sisteme centralizate de canalizare de 38,42%. La populatia stabila se adauga populatia sezoniera asociata activitatilor turistice si industriale.
In aceasta situatie, rezulta cel putin 4,3 milioane de kilograme de deseuri menajere. Acestea, cumulate cu dejectiile animaliere si cele rezultate din turism si industrie, determina o incarcare organica semnificativa, ca sursa de provenienta a nutrientilor in reteaua hidrografica.”
Ce se intampla cand avem prea multe alge in rau?
Datorita numarului mare de alge si plante acvatice se produce fenomenul de eutrofizare, un proces natural sau artificial de imbogatire a apei cu materii organice. Pe termen lung, fenomenul poate avea cauze dezastruoase pentru mediu, scazand cantitatea de oxigen din apa, lucru care implicit duce la destabilizarea biotopului si distrugerea faunei acvatice, in special a pestilor.
„Dezvoltarea in exces a macrofitelor determina un dezechilibru la nivelul biocenozei acvatice, ceea ce determina inhibarea dezvoltarii celorlalte elemente care fac parte din ecosistemele acvatice: alge microscopice, larve de insecte, cat si pesti. In acelasi timp, din punct de vedere chimic, dezvoltarea acestor specii determina fenomene de anoxie si hipoxie.
Odata cu cresterea acestor specii, are loc intensificarea fenomenului de eutrofizare. Proliferarea excesiva a macrofitelor duce la scaderea transparentei apei si a concentratiei oxigenului dizolvat.”
Ce solutii avem?
Potrivit biroului Mass Media A Administratiei Bazinale de Apa Somes Tisa, pentru evitarea efectelor negative ale poluarii din amonte, e foarte important sa eliminam cauzele, asta insemnand programe de prevenire si implementarea unor proiecte de infrastructura hidroedilitara precum si gestionarea eficienta a deseurilor. Dar cum sa facem asta cand judetul Cluj, la capitolul deseuri sta sub orice critica?
„Solutia, cu efecte pe termen lung, este aceea care vizeaza in principal cauzele care genereaza fenomenul de proliferare a macrofitelor si presupune derularea unor masuri necesare in vederea prevenirii/diminuarii/stoparii la sursa a emisiilor cu caracter difuz in mediul acvatic.
Implementarea acestei masuri presupune dezvoltarea unor proiecte de infrastructura hidroedilitara pentru localitatile si zonele turistice amplasate in bazinul hidrografic receptor, care vizeaza colectarea, canalizarea si epurarea apelor uzate. Totodata, se impune gestionarea eficienta a deseurilor, in special de natura organica, precum si schimbarea in plan comportamental a cetatenilor, prin adoptarea unei atitudini responsabile si prietenoase fata de mediul inconjurator” – ne-au transmis reprezentantii Administratiei bazinale.