Reportaj

Cristi Pascuta, clujeanul care a slabit “miraculos” 45 de kilograme. Intr-un an si o luna

Cristi are 42 de ani, o tinuta impecabila, degaja echilibru si siguranta de sine si admite din capul locului ca nu a fost mereu asa. Ba chiar dimpotriva. Acum strabate Clujul pe jos, dintr-un capat in altul si nu mai bea cafea, insa pana nu demult era un individ solid caruia i se spunea Big K, si pe buna dreptate. A trecut prin toate caznele, prin frustrari si deziluzii, s-a infometat si si-a secat organismul de masa musculara. Un moment dureros din viata l-a determinat sa ia decizia ca nu se mai poate asa si, dupa multa documentare si efort sustinut, a reusit: a slabit 45 de kilograme intr-un timp record. 

Cristi Pascuta este clujean si de aproape doi ani, lucreaza la un magazin de produse bio. Are la activ multi ani de munca in vanzari, a fost si coordonator pe zona. 

“Erau multi bani, multi kilometri, dar timp pentru mine deloc. Am inceput sa lucrez imediat dupa absolvirea liceului. Aveam 70 si ceva de kilograme, apoi am depasit 80 si am mers in armata, la Bucuresti, la Jandarmi. De acolo m-am intors cu 113 kilograme. Slabeste doar cine lucreaza fizic, eu am lucrat in armata doar cu mintea. Am fost repartizat la o centrala telefonica. Acolo am inceput sa stau pe loc si sa nu dorm. Asa am vrut eu, sa stau acolo non-stop. Mereu am vrut sa imi demonstrez ca pot face chestii de care altii se indoiau ca as fi capabil. De acolo pot sa spun ca a inceput totul. Am stat 8 luni in centrala. Nu m-am odihnit, am mancat multa paine si ce se dadea acolo, in termeni nutritionisti prea multi carbohidrati si prea putina miscare”, povesteste el. 

Cristi admite ca i-a placut sa manance. Armata a fost insa, in mod paradoxal, locul in care a prins gustul gatitului. 

“Aveam acces la biblioteca, de unde imi luam tot felul de revistute si tot copiam retete. Am si acum cateva. Imi faceam pofta: mancam o felie de paine, dar asimilam tortul din revista. Sunt convins ca organismul lucreaza si asa”, remarca el. 

O data intors acasa, baiatul s-a intors la serviciu unde statea mult in masina si miscarea se rezuma la minutele in care facea livrarea marfurilor pe care le vindea si le distribuia. 

“Vindeam mai mult din duba. Incet-incet, am ajuns la 140 de kilograme, in 2003. Acolo a fost momentului in care m-am speriat”, marturiseste el. 

Viata de supraponderal presupunea adevarate aventuri atunci cand isi cumpara haine. 

“Imi gaseam haine pe potriva doar in magazinele second-hand si numai inflorate si alte minuni. Nu aveam de ales, luam ce nimeream, niste haine-cearceaf. Trebuia sa am grija sa fie si mai largi putin, ca sa nu plesneasca pe mine”, marturiseste el. 

Despre felul in care il priveau femeile, Cristi spune zambind ca “intotdeauna am fost glumet si se radea, nu stiu daca cu mine, sau de mine”. 

“Aveam prieteni cu care ieseam, radeam, ne distram si mergeam la toate festivalurile berii. Eu stateam de dimineata pana seara. Eu umpleam restaurantul, atat mancam. Tin minte ca am mers o data la pizza si am comandat o pizza pentru sase persoane. Multi spun ca au dereglari ale organismului, insa te dereglezi singur, daca nu iti respecti corpul. Mananci din frustari, ba pentru ca esti singur, ba pentru ca nu ti se recunoaste munca. E greu sa nu apartii nici unul grup. Exista destul de multi grasi, dar ei se izoleaza. La strand, de pilda, nu puteam sa ma duc. Am fost de doua ori, cu sora si nepoatele. Am poza cu copilul unor prieteni: imi sta pe burta de parca e pe o minge. Imi faceau “complimente” despre piept, ca era mai mare decat al unora. Imi venea sa intreb daca e indivioasa prietena pentru il am mai mare. Sunt chestii care te dor si se aduna. Ma refugiam in multe. Citeam, de exemplu, dar sport nu as fi facut”, isi continua Cristi Pascuta povestea. 

In 2003, cand tatal lui a facut infarct, s-a produs un declic. 

“Mi-am spus ca trebuie sa fac ceva. Sa schimb ceva. Am auzit ca daca nu mananct paine slabesti. Am facut asta, dar nu cum ar fi trebuit. Mancam numai verdeturi, nu imi asiguram destula proteina, mi-am distrus tesutul muscular. Asta se vede dupa felul in care atarna pielea si acum, ca atunci, din cauza ca am pierdut din masa musculara. Am mers trei luni la sala, pana nu am mai puteam, nu mai aveam energie. Imi luam la serviciu o punga de napolitane si o sticla de bautura carbogazoasa inchisa la culoare si, pe moment, ma simteam bine. Doar ca, daca nu consumi zaharul acela, se depune. Am trecut apoi la batonase de branza cu ciocolata, faimoase prin 2003 si doi litri de apa, ceea ce era bine, dar inca fumam. Daca nu faci detoxifiere corecta, degeaba. Dupa sala am stabit vreo 20 de kilograme, prietenii nu ma recunosteu. Nu era insa suficient, pentru ca nu stiam ce sa fac”, a mai spus el. 

Pana in 2013, tanarul a avut greutate oscilanta: ba 140, ba 120, ba 118, ba 115. 

“Faceam cate o cura de varza, de exemplu: intr-o saptamana pierzi 7 zile, ca altceva nu pierzi. In plus, tesut muscular”, a explicat el. 

Despre momentul 2013, Cristi spune ca a fost cel in care a inceput sa manance corect. Daca pana atunci citise temeinic despre toate regimurile de slabire posibile, grupate metodic pe foldere in calculator, in acel an si-a luat inima in dinti si a mers la un centru wellness. 

“M-au pus pe cantar si au calculat: corpul meu avea 54 de ani si o cantitate imensa de grasime . Asta m-a speriat teribil. Atunci mi-am propus sa slabesc 45 de kilograme. Si le-am slabit, intr-u an si o luna. Am fost nevoit sa imi schimb buletinul. Cand am ajuns de la 120 la 80, nu imi placea cum aratam. In martie 2014 am inceput sa fac sport. Saptamana asta m-am dus si in weekend”, rezuma el. 

Cand vine vorba de reteta care a facut posibila o astfel de slabire, Cristi aduce in discutie in primul rand deficitul caloric. 

“Am calculat sa manacnd zilnic 1.500 de calorii. Am impartit totul in trei mese principale si doua gustari. Intervine aici curba glicemica, unde nu trebuie sa fie scaderi sau cresteri prea mari. Am baut multa apa. Cantitatea de 5 litri pe zi e pentru o greutate de 50 de kilograme. In plus, daca bem cafea, alcool sau alte lucruri deshidratante, trebuie sa crestem aportul de apa”, povestete clujenul. 

Incet-incet, kilogramele au inceput sa dispara, fenomen pe care in prima faza nici nu l-a observat. 

“Cand slabesti, poti sa dai jos partea buna a ta, sau partea rea. Eu m-am schimbat foarte mult. Inainte eram egoist, imi numaram cate like-uri am la cate o mancare postata pe Facebook, dar nu spuneam nimanui cum am facut-o. Cand a inceput slabirea, am dat drumul blogului pe care postam pana atunci, mai pe ascuns. Gateam de la intoarcerea din armata, dar nu imi venea sa le zic tuturor ce si cum. Numai de anul asta am inceput sa postez mai des, cand am ceva mai interesant”, a dezvaluit el. 

Cum i s-a schimbat viata de cand a reusit sa slabeasca?

“Am mai multa energie, mai mult timp pentru mine si ies de cate ori am ceva pauza. Televizorul mi-e scos din priza din septembrie. Dupa ce am slabit si am prins drag de sport, am vrut sa fac un curs de instructor de fitness, pe care  l-am facut in septembrie. Am mai multa incredere in mine. Nimeni si nimic nu poate sa imi schimbe buna dispozitie, desi, poate, toata lumea incearca. Asta e atitudinea mea acum. De asta are lumea nevoie, de zambet, nu de incruntare”, este el convins. 

Din vechea garderoba de om cu greutate mai pastreaza tricoul si pantalonii din poza care a facut furori pe Internet. 

“Am prieteni noi de acum, am pasiuni comune cu baietii de la sala”, spune clujeanul. 

Cristi Pascuta cocheteaza cu ideea de a se angaja ca instructor la o sala de sport. 

“Nu am incercat pana acum, sunt constient ca acolo trebuie sa fi fost sportiv, mare campion pe la competitii, ca asa-i la noi. Cu siguranta, in alta tara, povestea mea ar fi cantarit mai mult. Oamenii se uita cu mai mare speranta la un om care a reusit sa slabeasca decat la unul cu o conditie fizica pe care cei mai multi nu au incercere ca o pot atinge. Mi-ar placea sa fiu instructor, sunt favoritul metodei one to many. Am fost mereu foarte mobil, faceam sfoara si la 45 de kilograme”, apreciaza el. 

Inainte de toate astea, in 5 februarie, a decis sa se lase de fumat, ca si de bere si de cafea. In 12 a mers la centrul de wellness care i-a schimbat viata. 

“Eu recomand oricui sa apeleze la un specialist, sa se urce pe un cantar, sa faca ceva. Multi cauta ceva de slabit si, daca ma intreaba, le spun sa renunte la orice ispita. Esti rezultatul propriilor alegeri. Ai ales sa mananci o ciocolata, ai acumulat zahar. Recomand oricand fructele. Inainte, beam dimineata o cafea cu 5-6 lingurile de zahar si imi bateam cinci cuie, adica fumam cinci tigari. Asta mi-era micul dejun. Acum iau o omleta cu salata, ori un shake proteic”, isi destainuie el secretele. 

Cristi are mare grija ce mananca pe tot parcursul zilei, isi controleaza aportul de calorii. Una sau doua portii din cele sase pe zi e carne slaba sau oua. In loc de dulciuri, prefera un suc. Nu e adeptul sucurilor, pentru ca presupun mai multe fructe consumate si se pierde fibra. Tine cont si de timpul de digestie a alimentelor. Consuma iaurt grecesc, pentru ca are un mai mare aport de proteine. Foarte rar cartofi, prefera piureul de conopida. Inlocuieste orezul alb cu orez integral. Fasolea si lintea au, de asemenea proteine bune. Paine, cu bob integral sau nedospita. In loc de telemea, tofu. Ulei din seminte, de peste sau de cocos. Alcool, rar si ocazional. 

“Familia se bucura, ma incurajeaza si ma sustine, desi, de multe ori, mananc separat. Sora mea e omul pe care l-am ajutat cel mai mult. Are tripleti si a ajuns si ea intr-o anumita forma, dar, cu sprijinul meu, si-a revenit”, spune el. 

Nu este adeptul zicalei ca lucrurile sanatoase nu au nici un gust. 

“Eu le fac sa aiba savoare. Eu merg pe trei tipuri de bucatarie. Am facut sarmale, dar cu soia, lasanga cu soia texturata. Am gasit o data un articol cu condimente care accelereaza arderile. Intre ele, ardeiul iute, care imi placea oricum. In majoritatea mancarurilor pun la final pulbere pe piper sau ardei chilly. Ghimbirul, turmericul stimuleaza digestia. Imi fac cate o mancare indiana pe saptamana. Mai fac si cate o “chinezarie”, pentru ca ei folosesc gatitul la wok. Se face o pojghita pe alimente, dar ele isi pastreaza savoarea si vitaminele. Daca faci o ciorba, vitaminele se duc pe hota. Prietenii mei savureaza in continuare intalnirile noastre, ma duc la ei si inapoi ma intorc pe jos. Totul e la fel, atat ca nu beau decat cate un pahar de vin tulbure si nu particip la iesirile de pe balcon. La colindat am facut 14 kilometri pe jos si nu am refuzat aproape nimic”, poveste el. 

Cristi a avut de-a face si cu situatii bizare. 

“Am prieteni care m-au sters de pe Facebook de cand postez despre mancare sanatoasa. Eu ii inteleg, ca ei sunt pufosi, stiu ca e greu de acceptat. Celor care imi pun intrebari, le raspund direct, in fata, chiar daca par arogant. Eu cred in vorba ca trebuie sa pastram in toate dreapta masura. Multi mananca dupa retete vechi, desi nu se mai munceste ca pe vremuri, nu se mai face effort. E multa comoditate, multa delasare, iar cand ajungi bolnav astepti sa ti se planga de mila. Grasimea e boala si trebuie sa faci ceva. Inainte ma dureau articulatiile, dar se stie ca atunci cand faci antrenamente moderate cu greutati se refac, corpul atrofiaza organele care nu sunt folosite. O masa musculara dezvoltata iti da o ardere de grasimi crescuta, iti cresc endorfinele, te simti bine si ai energie de dimineata pana seara”, conchide Cristi. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *