In urma cu 12 ani Consiliul Local Cluj-Napoca vota montarea unor placute multilingve la intrarile in oras. De atunci au fost alti trei primari la carma orasului, fara ca vreunul sa puna in aplicare ceea ce Consiliul Local a votat. Acum instanta a dat castig de cauza Fundatiei European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, care s-a judecat cu Primaria, pentru introducerea unor indicatoare bilingve, referindu-se inclusiv la Hotararea adoptata in forul local in 2002.
“Se retine ca paratul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscriptionarii denumirii municipiului Cluj-Napoca in limba minoritatilor nationale, respectiv in limba maghiara si germana, emitand in acest sens, in mod legal dupa cum s-a aratat anterior, in baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002, alocandu-se si sume de bani de la bugetul local in vederea confectionarii si montarii indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrari si iesiri. (…)Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002 nu a fost pusa in executare pana in prezent. Prin urmare, in acest context reclamanta poate pretinde in mod intemeiat autoritatii locale inscriptionarea denumirii localitatii in limba romana si maghiara, autoritatea locala asumandu-si deja inscriptionarea in limba minoritatilor. Nu s-a facut in cauza dovada ca hotararea a fost abrogata iar imprejurarea ca nu s-au distribuit si fondurile in momentul emiterii hotararii nu poate anula dreptul castigat al minoritatii maghiare, cu atat mai mult cu cat, potrivit corespondentei administrative, reclamanta se declara gata sa suporte din bugetul propriu fondurile necesare inscriptionarii. Astfel, reclamanta nu solicita autoritatii decat sa fie consecventa cu propria pozitie si sa puna in executare ceea ce in mod liber a hotarat”, se arata in motivarea Tribunalului Cluj.
Hotararea de Consiliu Local a fost adoptata in 7 martie 2002 cu 16 voturi. Initiativa le-a apartinut consilierilor: Mate Andras Levente, Palfi Carol, Molnos Lajos, Pap Emanuel Stefan, Revesz Elisabeta Eva, Somogyi Gyula si Miko Laurentiu.
“In vederea asigurarii aplicarii HG. nr 1206/2001; In urma dezbaterilor care au avut loc si retinand suportul Comisiei de validare, in urma votului secret exprimat; Potrivit dispozitiunilor art.38 al.2 lit.d si 46 din Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale Hotaraste:
Se aproba alocarea sumei de 75.000.000 de lei de la bugetul local pe anul 2002 pentru confectionarea si montarea indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului Cluj-Napoca la principalele cinci intrari si iesiri – in limba romana, maghiara si germana”, se arata in HCL din 2002.
Numai ca practic nu s-a intamplat nimic, iar dupa 12 ani, hotararea Tribunalului Cluj care decide amplasarea de indicatoare bilingve va fi contestata de juristii Primariei.
“Hotararea exista si este in vigoare, nu au fost nici macar incercari de abrogare. Hotararea a fost adoptata de Consiliu pe vremea cand Gheorghe Funar era primar si a ramas doar pe hartie, ca multe altele din acea perioada. Emil Boc nu a avut niciodata suficient curaj sa o puna in aplicare, cu Sorin Apostu am vorbit mult pe tema asta, a facut chiar si promisiuni, dupa care a fost scandalul de coruptie si a fost inchis. Hotararea este in vigoare, nu a fost abrogata de Consiliu”, a subliniat Molnos Lajos, unul dintre fostii consilieri locali, initiatori al proiectului.
Pe de alta parte, primarul de atunci al Clujului, Gheorghe Funar, arata ca dorinta consilierilor a fost tardiva si ca nu a putut fi pusa in aplicare. Mai mult, ar fi atacat Hotararea in contencios administrativ si ar fi castigat.
“In urma unor intelegeri secrete intre PDSR si UDMR, Adrian Nastase a dat niste Hotarari de Guvern ilegale, prin care mai multe localitati au revenit la denumirile de pe vremea ocupatiei horthyste, inclusiv Kolozsvar. Numai ca data maxima de aplicare era 8 martie 2002. Consilierii UDMR in sedinta din 7 martie au votat impotriva ordinii de zi si apoi m-au rugat sa convoc sedinta de indata pentru ca aveau acest proiect cu indicatoarele. Dupa discutii aprinse s-a votat cu vot secret, au fost 16 voturi, daca nu ma insel. Noi in 7 martie seara am terminat sedinta, trebuia sa se organizeze licitatie pentru a se confectiona indicatoarele. Apoi trebuia asteptata rectificarea de buget pentru a aloca banii, si am iesit din termenul prevazut de HG, pana in 8 martie”, a explicat Funar pentru Ziar de Cluj.
Mai mult decat atat, fostul primar spune ca Hotararea a fost anulata de instante, dupa ce el a contestat-o in contencios.
“Imi pare rau ca doamna judecator nu a facut verifcarile pana la capat pentru ca ar fi vazut ca Hotararea a fost anulata de instante, nu are cum sa fie in vigoare. Decizia ei (judecatoarea Monica Trofin – n.red.) sfideaza legea administratiei locale. Sper ca primarul o va ataca pentru ca e netemeinica si nelegala dupa parerea mea. E pacat ca s-a pretat doamna judecator la lezarea drepturilor romanilor din Ardeal”, a mai spus Funar.
Foto: clujust.ro