Consilierii locali sustin gestul Primariei de a formula recurs impotriva deciziei Tribunalului Cluj, care obliga municipalitatea sa amplaseze la intrarile in oras indicatoare bilingve. In afara de alesii UDMR, liderii de grup ai celorlaltor partide considera inoportuna lupta in instanta pentru indicatoare si vad rezolvarea cu amplasarea unor indicatoare care sa ureze bun venit in toate limbile Uniunii Europene.
Consilierii locali UDMR au precizat printr-un comunicat de presa ca in opinia lor recursul formulat de municipalitate nu are ce cauta intr-un oras care se lauda cu toleranta si multiculturalitate.
“Ne declaram dezamagiti ca la Cluj, cel putin pe moment toate semnele arata in directia asta, presiunea anului electoral si goana dupa voturi primeaza, punand in pericol scopuri importante pentru comunitate, precum castigarea titlului de Capitala Culturala Europeana. In opinia noastra Clujul nu poate avea sanse mari la acest titlu, daca in loc de acceptarea lucrurilor diferite, in loc de toleranta, trateaza problema drepturilor lingvistice cu atitudini care amintesc de era Funar. Dupa cum arata si motivarea instantei: utilizarea limbii noastre materne nu este doar un caz politic, ci solicitarea indreptatita a comunitatii maghiare clujene. Totodata constatam cu regret ca toti actorii politici romani ai orasului au ratat ocazia, in declaratiile date in acest caz, sa fie promotorii unei gandiri deschise, europene, demna de formatori de opinie ai secolului XXI”, au aratat consilierii UDMR, intr-un comunicat de presa.
Viceprimarul UDMR al Clujului, Anna Horvath, nu vede cu ochi buni gestul edilului Emil Boc.
“As dori sa accentuez ca aceasta decizie nu ia nimic de la nimeni, ci acorda anumite drepturi lingvistice pur si simplu prin clarificarea prevederilor unor legi existente si aplicabile in Romania. Un asemenea gest, care contesta o astfel de decizie, poarta un mesaj care la un moment dat poate pune in pericol proiectul de castigare a titlului de Capitala Culturala Europeana. Legea 215/2001 a fost modificata in 2006 prin introducerea articolului 131, care spune ca toate drepturile prevazute in aceasta lege pentru minoritati care sunt peste 20% sunt aplicabile si in cazul in care, din diferite motive, dupa intrarea in vigoare a legii, ponderea cetatenilor din randul minoritatii scade sub 20%. Pe de alta parte in normele de aplicare a legii 215, HG 1206/2001, Cluj-Napoca apare printre localitatile enumerate care sunt obligate sa aplice aceste prevederi. Pentru ca la momentul respectiv exista 20%. Consider ca este pierdere de timp atacarea unei astfel de decizii, pentru ca putine lucruri ar putea fi invocate impotriva, pe de alta parte mesajul simbolic este unul care foarte greu ar putea fi explicat”, a declarat Anna Horvath, viceprimarul UDMR al Clujului.
Intrebata daca primarul nu isi contrazice declaratiile anterioare privind multiculturalitatea si toleranta prin acest gest, Horvath s-a rezumat sa spuna ca “fiecare dintre noi suntem in masura sa formulam un raspuns la aceasta intrebare”.
Pe de alta parte Claudia Anastase, liderul de grup al consilierilor PSD, nu crede ca trebuie sa ne facem griji de diminuarea sanselor privind Capitala Culturala Europeana.
“Sunt convinsa ca nu va pune in pericol nici calitatea de Capitala Europeana a Tineretului si nici sansele pentru Capitala Culturala. Sunt adepta respectarii legislatiei, exista o legislatie care se bazeaza pe ponderea populatiei. In opinia mea este intemeiat recursul. Nu cred ca niste indicatoare decid modul in care ne prezentam in fata Europei. Fara niciun fel de lupte in instanta cred ca in scurt timp o sa apara indicatoare care sa popularizeze numele si formula de bun venit in toate limbile comunitatii europene. Sa apara doar in limba romana si maghiara nu ar face decat sa cultive o rana veche a comunitatii pe care nu as vrea sa o redeschidem”, a subliniat Anastase.
Si liderul consilierilor PNL, Ovidiu Florian, este de acord cu aceasta.
“Este o actiune fireasca. Legea prevede amplasarea de indicatoare doar daca populatia maghiara ar fi de peste 20%. Respectarea legii pune in pericol aspirarea unei comunitati la titlul de Capitala Culturala Europeana? Eu nu cred”, a conchis Florian.
Liderul de grup al consilierilor PDL, Radu Moisin, crede ca sunt probleme mai importante de care alesii locali ar trebui sa se ocupe.
“Cred ca in secolul XXI ar trebui sa avem preocupari mai concrete si mai orientate catre nevoile si interesele cetatenilor de zi cu zi. Dupa 25 de ani de la Revolutie sa ne mai certam pe niste placute. Mi s-ar parea mai oportun ca la momentul in care se vor reface intrarile in oras sa existe indicatoare cu toate cele 23 de limbi folosite in UE. Asta ar fi o modalitate cu adevarat europeana de a trata problema, nu intr-o nota care ne aduce aminte de Evul Mediu. Din punct de vedere legal sunt multe argumente pentru acest recurs”, a subliniat Moisin.
Va reamintim ca magistratii Tribunalului Cluj au decis ca minoritatea maghiara din oras este indreptatita sa ceara inscriptionarea bilingva a localitatii, chiar daca reprezinta mai putin de 20% din populatie.
Foto:ziuadecj.realitatea.net