Clujust.ro prezintă un nou caz de ilegalitate imobiliară, consfințită de Primăria Cluj-Napoca în primul mandat al lui Emil Boc, care îi ajunge din urmă pe cei din primărie și consiliul local. Din cauza nerespectării unui proiect de către constructor, cu complicitatea Primăriei, au ajuns să se certe locatarii unor blocuri cu cei de la casele de pe aceeași stradă.
Vinovații, constructorul și primăria și-au încheiat socotelile în 2008 și i-au lăsat pe oameni cu problemele. Acum, primăria, ca să scape de gura celor majoritari de la blocuri, vrea să modifice PUG-ul pentru o străduță de 175 m, contrar a ceea ce prevedea PUD-ul din 2006 al proiectului și contrar unei hotărâri judecătorești definitive.
Poate ați văzut recent în presă că locuitorii unor blocuri de pe strada Meteș (zona Câmpului) au protestat în Consiliul Local pentru că nu mai au acces cu mașini la blocuri, fiind montați stâlpișori. Pentru a înțelege mai bine situația, aveți marcat pe harta de mai jos locul unde sunt montați stâlpișorii (prin sentință judecătorească). Practic, locatarii din cele patru blocuri din capătul străzii Meteș au rămas blocați cu mașinile în parcare și pe bună dreptate au protestat în sala Consiliului Local. Numai că ceea ce poate oamenii nu știu este că această situație se datorează tot Primăriei care a recepționat la sfârșitul lui 2008 blocurile cu toate că nu respectau deloc proiectul avizat în 2006.
Panul Urbanistic de Detaliu aprobat prin hotărâre de Consiliu Local în 7 februarie 2006, prevedea că accesul auto la blocuri se va face ”pe drumul de pe malul pârâului”. Adică pe unde este marca în harta de mai jos:
Mai jos aveți avizul Comisiei de urbanism în baza căruia a fost elaborat PUD-ul din 2006. Avizul este semnat de primarul Emil Boc și celebrul arhitect Adrian Iancu, de numele căruia se leagă numeroase scandaluri urbanistice din vremea boom-ului imobiliar. Constructorii din acest caz sunt două persoane fizice, Marian Luca și Mirela Chiorean, nume care nu ne spun nimic deocamdată. Au construit în regie proprie la fel ca alt nume care nu spunea nimic, Ioan Șeulean, (tot în zona Câmpului),
Drumul pe lângă pârâu, care ar fi avut o lungime de 25 de metri, nu a mai fost făcut pentru a scoate mașinile pe Câmpului prin strada Grigore Antipa, mult mai lată decât Meteș. Constructorul a preferat varianta comodă și i-a pus pe cumpărătorii apartamentelor să folosească strada un pic mai lată decât o mașină, pe care o folosesc și locuitorii de la casele de pe ea, care erau dinainte de blocuri. Și așa a început conflictul între cei de la blocuri și cei de la case, nevoiți să se îngesuie pe ulița numită strada Meteș, pe care o vedeți mai jos.
Etajul, cât e etajul?
Pe lângă că nu au realizat accesul auto prevăzut inițial, constructorii au avut grijă să și suprapopuleze strada, ridicând un etaj în plus și amenajând 12 apartamente în fiecare bloc, în loc de 6 câte erau prevăzute în autorizația pe care o puteți vedea în continuare.
Cam așa arată blocurile cu birouri la parter și cu un etaj și o mansardă. Ori nu mai știm noi să numărăm etajele, ori nu mai înțelegem noțiunea de birouri și mansardă… Nici cum nu iese la numărătoare.
Și în ciuda acestor încălcări evidente ale autorizației de construire și ale Planului Urbanistic aprobat în 2006, honor Primăria Cluj-Napoca recepționează cele patru blocuri, primele două în 2007 și ultimele două spre sfârșitul lui 2008, prin certificate de edificare a construcției semnate de primarul Emil Boc și șefa Direcției Urbanism, Corina Ciuban. Așa ca o picanterie, al doilea certificat a fost emis în 8 ianuarie 2009 și este semnat tot de Boc, cu toate că din 22 decembrie 2008 și-a început activitatea la Guvern ca prim-ministru!
În războiul juridic dintre proprietarii caselor de pe Meteș și locuitorii din blocuri alături de constructori, au ieșit câștigători cei dintâi, motiv pentru care s-au montat stâlpișori între stradă și parcarea blocurilor În martie 2015, Tribunalul Cluj hotărăște definitiv obligarea celor de la blocuri ”sa respecte prevederile Planului Urbanistic de Detaliu aprobat prin HCL 40/07.02.2006, precum si procedurile autorizatiilor de construire nr. 845 si 846 din 05.06.2006 eliberata de catre Primarul Municipiului Cluj-Napoca, în ceea ce priveste accesul auto la blocurile G1-G4 din Cluj-Napoca, str. Câmpului nr. 227. Mentine restul dispozitiilor sentintei privind actiunea principala. Fara cheltuieli de judecata în recurs si fond. Irevocabila.”
În ciuda tuturor aspectelor prezentate mai sus, primarul, în loc să rezolve în al 12-lea ceas accesul pe unde a fost prevăzut inițial, unde este o grădină pe malul pârâului Popii, a inițiat un proiect de hotărâre de Consiliu Local pentru ședința din 4 februarie, în care propune modificarea Planului Urbanistic General (!!) al Clujului în sensul ”deschiderii circulației și accesului auto publicului, nelimitat, pe strada Ștefan Meteș”. Cu alte cuvinte, ”oameni, dați-vă în cap, că noi n-am putut rezolva problema pe care tot noi v-am creat-o!”.
”Adoptarea unui act administrativ cu incalcarea flagranta a normelor legale in vigoare precum si cu desconsiderarea si prejudicierea grava a intereselor subsemnatilor intruneste elementele infractiunii de abuz in serviciu, fapta prevazuta si pedepsita de art. 297 Codul Penal”, scrie la sfârșitul notificării prin care proprietarii caselor au cerut consilierilor locali să nu aprobe proiectul de HCL inițiat de primar.
Material preluat din clujust.ro