În ciuda declarațiilor repetate ale primarului Emil Boc privind digitalizarea activității primăriei și posibilitatea de a depune o serie de documente online, numărul angajaților a crescut de 10 ori în ultimii ani. De ce este nevoie de un număr atât de mare de angajați, dublu față de Primăria din Oradea, dacă Boc a digitalizat atât de mult activitatea?
Această situație a fost sesizată din nou de către Consiliul Civic Local care chiar a venit cu propuneri astfel încât numărul birocraților din primărie, a lipitorilor de afișe, să fie diminuat. Consiliul Civic cere socoteală și propune măsurile de revenire la maxim 200 de birocrați și imputarea sumelor flendurite pe studii si strategii nefolosite din cauza nepriceperii, fugii de răspundere și incompetenței politizate din ultimii 16 ani.
”Organigrama Primariei este foarte stufoasa si piramidala pe 7 trepte ierarhice in genul celor de acum 30 de ani, ce caracterizeaza un management arhaic si anacronic, cazut in desuetudine o data cu progresul rapid al TIC (acesta cere imperativ acum 3-4 nivele executie-decizie, flexibile, de maxim 200 specialisti, pentru a putea fi implementat un sistem informatic de succes si eficienta-eficacitate maximala). Numarul de personal din Primarie este exagerat de mare si in dezacord cu mult apreciatele masuri si strategii anuntate, de exemplu: “primul functionar virtual”; ANTONIA (aflata inca in faza de fake); Smart City (gestionat de birocrati si politisti locali cu “hartie-si-pix” in mana). cetatenii contribuabili clujeni au inteles din mesajele primarului ca acesta doreste sincer sa creeze “noi locuri de munca bine platite” dar, in activitatile creatoare de valoare adaugata si NU pentru cresterea birocratiei de 10 ori de la preluarea postului in 2004;”, sesizează Consiliul Civic Local.
Printre măsurile propuse de către Consiliul Civic Local se regăsesc reducerea birocrației, înlocuirea funcționarilor cu aplicații informatice și mutarea personalului în posturi care pot aduce plus valoare. De asemenea, desființarea postului inutil de city manager creat special pentru Gheorghe Șurubaru.
Este imperios necesar ca ACUM Primaria/Consiliul Local sa faca o analiza cu specialisti din universitati sau firmele de IT (prin concurs de competente) pentru:
- aplatizarea “piramidei organizationale” si reducerea birocratiei ierarhic daunatoare, mutarea/detasarea personalului birocratic/inutil la activitatile si serviciile creatoare de valoare din unitatile producatoare,
- desfintarea postului de City Manager atata timp cat se ocupa doar de gunoaie; nici pana acum nu a reusit “colectarea selectiva si prelucrarea/valorificarea deseurilor” obligatorie conform legii si normelor UE ale unui oras european,
- mutarea pe on line a raspunderii la cetatean pentru orice operatiune din Primarie, precum si multe alte concepte sau softuri de gestionare administrativa moderna si eficient-eficace, predate de decenii in universitatile clujene (ex. UBB, UT, USAMV) dar se pare necunoscute pentru staff-ul si conducerea Primariei Cluj-Napoca.
Consiliul Civic Local atrage atenția asupra faptului că anual sunt cheltuite sume uriașe de bani pentru asistența socială.
”Firmele din municipiul Cluj-Napoca au o permanenta nevoie de forta de munca dar o buna parte este atrasa de catre administratia locala iar bugetarea anuala a Primariei scoate in evidenta suma de 100.084.000 lei pentru asistenta sociala in anul 2020. Fara a pune sub semnul intrebarii nevoia de solidaritate sociala, punem la indoiala rigoarea alocarilor si mai ales faptul ca in timp de 2 ani nevoia de sustinere sociala a crescut cu 20.000.000 lei”, menționează într-o scrisoare deschisă Consiliul Civic Local.
Consiliul Civic Local propune măsuri de sprijini a persoanelor defavorizate astfel încât să își poată găsi un loc de muncă: investirea suplimentara in educatie sporita si responsabila in familie si scoala, in mediile sociale si mai putin in politia locala si sustinerea de cursuri de pregatire pentru categorii sociale dezavantajate odata cu restrangerea si inlocuirea ajutoarelor sociale permanente.
Primăria Cluj-Napoca a alocat anul acesta pentru funcționare, 211,9 milioane de euro. Cea mai mare parte din această sumă reprezintă salariile angajaților.
Citește și: