Clujul este pe punctul de a pierde 150.000 de euro pentru încă o strategie. De această dată, strategia vizează analiza riscurilor. De fapt, pericolul imminent constă în planurile, hârtiile și strategiile pe care sunt cheltuiți banii publici ai clujenilor. Singura motivație din spatele acestui demers este recunoscut deja: Clujul vrea să fie primul oraș din Europa de Est care sparge la propriu 150.000 de euro pentru încă o strategie.
Câte strategii are Orașul Comoară?
Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 a fost depășită, iar acum aceiași specialiști lucrează pentru alți bani la o nouă strategie.
Concomitent, sub îndrumarea lui Ovidiu Campeanul, director în cadrul Primăriei, administrația locală este pregătită să topească 700.000 de lei, adică cca 150.000 de euro, pentru, atenție!, studii de reziliență urbană:
„Vrem să evaluăm riscurile cu care orașul Cluj-Napoca se confruntă în prezent și cele cu care s-ar putea confrunta în viitor, pentru a ne putea pregăti din timp pentru a le evita.
Anul acesta am prevăzut fonduri în buget pentru a contracta experții din programul ONU care să se ocupe de această strategie.
Ne vom concentra pe mobilitatea urbană, viitorul muncii, locuirea, incluziunea socială, mediul și poluarea.
Unde se va descoperi că suntem vulnerabili vom interveni din timp pentru a preveni eventuale probleme. Așa funcționează reziliența urbană”, a declarat Campeanul citat de actualdecluj.
Din păcate, riscul constă exact în irosirea acestor fonduri publice, deloc neglijabile, pentru o analiză de risc.
Pentru orgoliul de a lucra cu „experții ONU”, Primăria Cluj-Napoca își permite să mai întocmească un studiu din bani publici pentru a evalua riscurile cu care se poate confrunta municipiul în următorii ani, chiar dacă problemele acute sunt recunoscute deja:
lipsa incluziunii sociale, mediul tot mai poluat sau amenajarea spațiilor verzi, proiectată într-un viitor tot mai incert.
Orașul este sufocat din cauza betoanelor și a haosului imobiliar, accesul tinerilor la propria locuință este practic imposibil din cauza prețurilor colosale: 1.700 euro/mp.
Problemele, în lipsa unei strategii coerente, rămân neclintite și se acutizează. Iar calitatea locuirii, cu tot ceea ce presupune acest concept – accesul la școală, punct medical, stație de autobus, creșă, grădiniță, parc/ distanța dintre acestea și propria locuință – dublată de problema traficului din Cluj-Napoca, au rămas neschimbate.
În condițiile în care deficitul de locuri în creșele de stat din Cluj-Napoca este de 1000 de locuri, Primăria Cluj-Napoca a anunțat că în 2020 vor fi disponibile 90 de locuri, cu șanse de a dubla acest număr la 180.
De bună seamă, aceasta reprezintă o problemă.
Lipsa parcărilor și a parkingurilor amenajate – din cele câteva parkinguri aflate în construcție în cartierul Mănăștur, nu este clar dacă administrația locală va reuși să finalizeze măcar unul dintre acestea până la finalul anului.
CITEȘTE ȘI: Parkingul de pe Mogoșoaia 9, cu termen de finalizare august 2020, este încă sub nivelul solului
Oricum, ritmul cu care administrația locală răspunde solicitărilor venite din comunitate este unul redus.
În aceste condiții, Clujul vrea să fie primul oraș din Europa de Est care va avea o evaluare a indicatorilor de reziliență urbană. Reziliența urbană vizează analiza riscurilor și amenințărilor majore dictate de catastrofe naturale, dar și de probleme precum traficul, poluarea sau risipa de energie.
Primăria a prins circa 150.000 de euro în bugetul 2020 pentru a contracta experți la nivel european care să pună la punct „strategia de reziliență urbană a Clujului”.
Din păcate, riscul iminent cu care se confruntă Clujul este reprezentat chiar de operativitatea (sau lipsa acesteia) cu care Primăria răspunde problemelor comunității.
Astfel, administrația Boc, aceeași de cca 15 ani de zile, este gata să toace 150.000 de euro pentru studii, de parcă problemele orașului ar reprezenta un mister: poluare, sistemul de canalizare depășit, trafic, poliție ineficientă, barajele de pe Someş care ar putea transforma municipiul într-un lac pe 100 de ani şamd.
Există deja un trend la nivel mondial prin care orașele se pregătesc pentru a face față cât mai bine calamităților naturale, schimbărilor climatice sau problemelor cotidiene legate de poluare, trafic, risipa de energie, iar Clujul este dispus să folosească fondurile publice nu pentru a rezolva problemele, ci pentru a mai încropi o analiză:
„Noi vom plăti experții și ei se vor ocupa de realizarea strategiei”, a mai spus Campeanul.
În fond, Clujul vrea să fie primul oraş din Europa de Est și cam atât. Cu orice preț. Cu prețul plătit de clujeni. Iar edilul clujean nu face decât să reia proiectele din 2005, propuse de comunitate de 15 ani de zile și rămase nerezolvate.
În acest sens, riscul cu care se confruntă Clujul nu sunt calamitățile, ci pericolul iminent de a mai sparge o dată banii publici ai clujenilor pentru studii numai bune de pus la sertar.
Credeți că cei 150.000 de euro ar putea fi folosiți pentru realizarea unei creșe? Sau pentru amenajarea spațiului verde? Sau poate pentru achiziționarea a două locuințe sociale? Sau pentru curățarea și amenajarea malurilor Someșului?