In vizor

Clujul ii atrage ca un magnet pe francezi

Cei mai multi straini inregistrati in Cluj la sfarsitul anului trecut erau francezi, depasindu-i la numar chiar si pe cei de din republica Moldova. Dincolo de oportunitatile pe care le ofera scoala clujeana de medicina studentilor din Franta, Clujul are atractii si oportunitati care il ridica deasupra Bucurestiului, in ochii imigrantilor francezi, mai ales daca sunt oameni de afaceri. Totusi, sunt si lipsuri cu care ne pot bate obrazul: de la utilitatile in parcurile industriale la drumurile de toata rusinea, lipsa de meseriasi calificati sau a trenurilor rapide.

5759 cetateni Non-UE si cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si Confederatiei Elvetiene, proveniti din 111 tari ale lumii erau inregistrati in evidentele Serviciului pentru Imigrari al judetului Cluj la sfarsitul lui 2013. In 2012 erau inregistrati 5533 cetateni straini. Cei mai multi cetateni straini aflati in judetul Cluj, provin din Franta (667), Republica Moldova (628), Italia (560) Germania (445) si Tunisia (437). Au fost depuse pe parcursul anului trecut 146 de invitatii, dintre care 123 au fost admise iar 23 cereri au fost respinse. De asemenea, au mai fost inregistrate 7 cereri pentru reintregirea familiei, fiind aprobate 6 din acestea.

Cei mai multi dintre francezii din Cluj studiaza la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) „Iuliu Hatieganu”, potrivit lui Pascal Fesneau, consul onorific al Frantei la Cluj si om de afaceri.

„Sunt, de fapt, aproximativ 1.000 de francezi la Cluj, din care vreo 800 sunt studenti, in tot ceea ce inseamna domeniul medical. Vin aici pentru ca e o universitate francofona, se preda in franceza, iar diploma este recunoscuta in Uniunea Europeana. Unii ales Romania pentru ca nu au putut sa se inscrie la universitati de medicina din Franta sau au avut probleme in timpul studiilor si au fost nevoiti sa renunte. Acolo nu te mai poti inscrie inca o data, asa ca studentii care patesc asta nu au de ales, trebuie sa vina la alta universitate din UE”, explica Fesneau.

Cei mai multi studenti francezi la Cluj invata la facultatile UMF si, cativa, la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV), la Facultatea de Medicina Veterinara.

Pe langa acestia, mai sunt studenti veniti cu bursa, francezi care fac parte din personalul religios al unor biserici sau oameni de afaceri.

„Comunitatea franceza din Cluj e a doua din Romania, dupa cea din Bucuresti. E un oras interesant pentru noi in principal pentru ca e un oras universitar si are forta de munca instruita. Cheltuielile cu angajatii sunt mai rezonabile decat in Europa de Vest, iar de la Cluj ajungi cu o zi mai repede in tarile vestice, decat de la Bucuresti. Este un lucru care conteaza pentru noi, francezii, mai ales ca este si stabilitate politica in zona, nivelul de coruptie este mai mic decat in restul Romaniei”, marturiseste consulul.

Fesneau a mai enumerat intre avantaje fiscalitatea mai redusa dacat in tarile vestice, precum si caracterul multicultural si multilingvistic al Clujului, faptul ca se vorbeste curent franceza, engleza si alte limbi.

„Pentru un expat conteaza extraordinar sa aiba conditii de viata cum sunt cele de la Cluj, foarte civilizate, fara neplacerile si stresul de la Bucuresti. Gaseste activitati culturale, sportive, servicii medicale de calitate”, a mai spus Fesneau.

In ceea ce priveste dezavantajele pe care Clujul le are pentru un om de afaceri strain, francezul a plasat in primul rand terenurile industriale care nu sunt conectate la utilitati si nu au drumuri de acces puse la punct.

„De multe ori aceste pamanturi nu sunt intabulate si investitorul trebuie sa plateasca el conectarea la curent, apa si gaze, desi tin de domeniul public. E bine ca exista, toturi, parcuri industriale, cum e TETAROM I care ar trebui chiar extins”, a apreciat consulul.

Daca aeroportul clujean face fata cu succes nevoilor afaceristilor francezi, mai ales dupa inaugurarea noii piste, nu se poate spune la fel si despre infrastructura rutiera si cea feroviara din zona.

„Nu te poti deplasa prin tara in timp util nici cu masina, din cauza drumurilor proaste, nici rutiera, pentru ca nu exista treburi rapide, ca sa nu mai pomenesc despre lipsa centurii ocolitoare a Clujului”, s-a plans francezul.

Pe de alta parte, o alta problema de care se lovesc investitorii francezi este cea a lipsei de subingineri si de meseriasi.

„Meseriile astea nu prea au o reputatie buna, oamenii cred ca nu esti bine vazut daca esti electrician, instalator asu strungar, insa nu e deloc asa, dimpotriva, sunt meserii onorabile de care este foarte mare nevoie. Invatamantul tehnic, in general, are nevoie de mai putina teorie si mai multa practica”, este de parere Fesneau.

Clujul are o viata de calitate si sta mult mai bine decat alte orase din Romania din multe puncte de vedere. Se poate si mai bine, insa nici Parisul nu s-a construit intr-o zi. Cele mai multe probleme nu sunt locale, ci nationale, trebuie regandite la Bucuresti”, a conchis consulul onorific al Frantei la Cluj.

In 2013 au fost primite de catre Biroul pentru Imigrari Cluj 53 de cereri pentru eliberarea de autorizatii de munca lucratorilor angajati in munca sau detasati. Au fost eliberate 43 autorizatii de munca. 10 cereri au fost respinse pentru „deficiente constatate in derularea procedurilor prevazute expres de lege”. In urma controalelor au fost sanctionate 15 societati comerciale in cadrul carora erau angajati sau detasati cetateni straini, fara respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

In perioada analizata au fost primite 2852 cereri prin care s-a solicitat prelungirea dreptului de sedere temporara sau permanenta, dintre care pentru state terte un numar de 1628, iar pe spatiul UE si SEE un numar de 1224. Au fost emise 2417 documente care atesta rezidenta pe teritoriul Romaniei.
Pe de alta parte, in perioada de referinta a fost revocat dreptul de sedere pentru 146 cetateni din state terte care nu mai indeplineau conditiile care au stat la baza eliberarii documentelor de rezidenta.

Au fost depistati cu sedere ilegala 147 de cetateni straini, 57 au fost pusi in legalitate iar 90 au fost indepartati de pe teritoriul Romaniei; persoanele in cauza au fost sanctionate cu o suma totala de 173.500 lei si s-au dat 33 avertismente.

„Din cei 90 de cetateni straini care au fost indepartati de pe teritoriul Romaniei, 87 prin emiterea de Decizii de Returnare, 3 cazuri prin returnarea sub escorta intr-un Centru de cazare al strainilor luati in custodie publica iar in 8 cazuri s-a dispus si masura interzicerii intrarii in Romania pe perioade intre 6 luni si 5 ani”, au precizat oficialii Biroului pentru Imigrari Cluj.

Foto: orasulm.eu, cotidiantr.ro, business24.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *