Editorial

Clujul galben văzut în roz

Am văzut cu toţii la recentele alegeri victoria categorică a lui Emil Boc, a lui Alin Tişe şi a PNL-ului în municipiul şi judeţul Cluj, şi cum s-au îngălbenit hărţile în grafica de alegeri pe zona noastră. Pe lângă clujenii pro-Boc, sunt şi foarte mulţi români din ţară care laudă felul în care a evoluat Clujul ca şi oraş şi modul în care este el administrat. La fel de multe laude îi sunt aduse şi primarului nostru care conduce oraşul din 2004, minus perioada cât a fost prim-ministru.

Un lucru este cert, oraşul este mai bine administrat decât altele de mărimea lui, şi nu insist asupra lucrurilor bune făcute pentru că asta ar trebui să fie normalitatea. Dar urbea este departe de ceea ce se vrea un oraş cu potenţialul Clujului. Un centru medical recunoscut, cu un buget anual al primăriei de 350 de milioane de euro, cu mai multe universităţi titrate, cu zeci de mii de studenţi care aduc bani frumoşi oraşului, cu firme prospere şi dinamice, Clujul este în continuare de mai mulţi ani un municipiu sufocat zilnic de trafic. Mai ales toamna, iarna şi primăvara, atunci când plouă sau când ninge, oraşul de 5 stele, smart sau cum mai vreţi să-i spuneţi se blochează, la propriu. Iar administraţia este pur şi simplu depăşită iar marile proiecte care ar trebui să rezolve problema sunt doar la stadiul de intenţie sau studii.

Centura metropolitană care ar urma să lege Autostrada Transilvania de Centura Vâlcele-Apahida şi să scoată traficul greu şi de tranzit definitiv din oraş se mişcă în ritm de melc, pentru că încă nu este o prioritate pentru Guvernul(acum liberal) al României. La fel de încet se urneşte treaba şi cu trenul metropolitan, unde Primăria Cluj în colaborare cu Ministerul Transporturilor ar urma să utilizeze calea ferată existentă şi să creeze mai multe staţii. Cât despre metrou, nu cred că putem vorbi serios de un asemenea deziderat pe termen scurt şi mediu.

Ar mai rămâne mijloacele alternative la maşini. Un lucru bun e faptul că încep şi în Cluj să fie utilizate cât mai multe trotinete electrice, dar se strecoară destul de greu printre maşinile ce se târăsc bară la bară. Tot mai mulţi clujeni merg cu bicicletele, şi ar merge şi mai mulţi dar nu prea au pe unde, pentru că pistele aferente sunt extrem de puţine. În afară de câteva străzi recent reabilitate, care au şi piste pentru biciclete, alte zone noi pentru iubitorii pedalatului nu există. Iar dacă eşti cu maşina şi ai ghinionul să mai prinzi prin oraş vreun şantier în care ritmul de lucru este încet şi foarte încet – vedem chiar în această perioadă unul în zona centrală, te-ai aranjat. 

O altă problemă veche dar la fel de actuală a oraşului este urbanismul haotic, puzderie de mini-cartiere noi de blocuri au apărut ca ciupercile după ploaie, dar fără parcări, fără spaţii verzi, fără locuri de joacă, grădiniţe sau şcoli. De asemenea, sunt încă multe faţade ale clădirilor centrale care arată jalnic.

La nivel de judeţ, Alin Tişe a asfaltat foarte multe drumuri în mandatul trecut, a terminat cu chiu cu vai CMID-ul şi a introdus apa în mai multe localităţi din judeţ. Dar şi la el în „parohie” sunt destul de multe restanţe. Încă nu avem un spital monobloc pentru copii, clinicile actuale sunt vechi de o sută de ani şi împărţite prin tot oraşul, la aeroport sunt conflicte care nu se mai termină, parcurile industriale ar trebui să fie dezvoltate. Legat de parcurile industriale, la Tetarom III din Jucu, unde a fost Nokia, iar acum sunt Bosch şi alte firme mari româneşti şi străine, nu există un pasaj de trecere peste calea ferată, deşi este cerut insistent de investitorii din parc de mai mulţi ani. E adevărat, nu ţine de Primăria sau de Consiliul Judeţean Cluj, dar un lobby la Guvern poate să fie făcut şi de către liderii liberali locali. Pentru că au cu ce să se ducă la Ludovic Orban. De la banii cu care contribuie Clujul la bugetul naţional, până la voturile pe care judeţul le dă constant liberalilor şi foştilor pedelişti de mulţi ani încoace, fie că sunt alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare.

Este evident că oraşul şi judeţul au nevoie pentru dezvoltare şi de spijinul Bucureştiului. Un moment cheie va fi întocmirea bugetului naţional pentru anul viitor. Atunci se va vedea cât de consistente vor fi alocările bugetare pentru marile proiecte de dezvoltare ale Clujului, despre care am vorbit anterior şi la care trebuie să adăugăm şi Spitalul Regional de Urgenţă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exit mobile version