Deși colectarea selectivă e obligatorie din 2019, în 2022 Clujul ECO e plin de gunoaie amestecate. Întrebat în privința gradului de colectare pe fracții a gunoaielor, administratorul municipiului Cluj-Napoca Gheorghe Șurubaru a recunoscut că nivelul atins este unul nesatisfăcător.
Clujul – care e primul la toate pe facebookul peneliștilor – se raportează de această dată la o medie națională de 15%-20% din target privind colectarea gunoaielor pe sfracții.
S-a schimbat ceva în ultimul an și jumătate în privința colectării selective în municipiul Cluj-Napoca, la ce nivel procentual am ajuns? – a fost întrebarea moderatorului.
„Am putea spune că există o ușoară creștere a nivelului de colectare selectivă, suntem undeva în procentele de 15%-20%, procente care sunt, practic, la nivel național cam aceleași.
Da, aici, sigur, procedura de conștientizare continuă”, a declarat Gheorghe Șurubaru, administrator în administrația Boc, în cadrul unei intervenții radio telefonice locale.
Din 1 iulie 2019 este obligatorie colectarea selectivă a deșeurilor pe 4 fracții: plastic/metal; hârtie/carton; sticlă; deșeuri reziduale/amestecate/menajere. Obligația însă la Cluj-Napoca nu se respectă nici în 2022.
City managerul Șurubaru nădăjduiește că în viitor gradul de colectare al gunoaielor pe fracții va fi mai ridicat în contextul în care autoritățile intenționează să dezvolte alte proiecte pentru amplasarea de «insule ecologice digitalizate».
Este vorba de platformele subterane pentru deșeuri – care vor fi, mai nou, și «digitalizate» – investiție ce și-a dovedit lipsa de operabilitate la Cluj-Napoca, în condițiile în care platforma pentru deșeuri este împânzită la suprafață de gunoaie, iar colectarea ulterioară se face la grămadă.
„Avem în acest moment și câteva vești bune, spun eu. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență s-au dezvoltat două proiecte care se referă la managementul deșeurilor, noi, municipiul Cluj-Napoca vom aplica la amândouă proiectele. (…).
Aici e vorba de «insule ecologice digitalizate», cum le spun cei din proiect, practic sunt puncte îngropate care sunt dotate cu containere închise ermetic, digitalizate și cu acces controlat.
Și două centre de colectare mari, care vor fi dotate cu containere pentru toate tipurile de deșeuri voluminoase, inclusiv deșeuri din construcții, deșeuri vegetale și chiar cadavre de animale.
Dacă reușim, și sunt convins că vom reuși să implementăm aceste proiecte, vor contribui mult, mult la creșeterea procentului de colectare selectivă”, speră administratorul din Primăria Cluj-Napoca, Gheorghe Șurubaru.
Autoritățile Clujului plătesc 1 milion de euro pentru a se scăpa de gunoaie în condițiile în care prelucrarea deșeurilor reprezintă în continuare o problemă majoră a municipiului.
Clujul smart nu dispune de un Centru Integrat de tratare a deșeurilor. Însă aceste centre funcționează în localități cu ceva mai puțină reclamă, dar eficiente: în Bihor, Mureș, Hunedoara etc.
În lipsa unui centru specializat pentru tratarea deșeurilor – precum celebrul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), proiect pe care autoritățile îl promit funcțional încă din 2011 – Clujul face eforturi disperate de a ascunde gunoiul sub preș prin măsuri concertate: transferul/transportarea deșeurilor din Cluj la stații de tratare din Deva, Aleșd, Hogitz, Câmpulung și prin închirierea pe perioade determinate a tocătoarelor de deșeuri ori a stațiilor mecanice de tratare a gunoaielor Clujului, totul pentru a menține iluzia «calității vieții» clamate de autorități și resimțite prea puțin de cetățeni.