Primul studiu sociologic efectuat la Cluj asupra consumului cultural scoate la iveala date neasteptate, cifre deceptionante, care contrazic veleitatile de oras de elita in domeniu.
„Suntem un oras mai provincial decat ne inchipuim”, a concluzionat sociologul Vasile Dancu, cel care a coordonat cercetarea.
Teatrul e Simbolul, dar nu il frecventam
Teatrul National este considerat cel mai reprezentativ simbol cultural al orasului de catre 21% dintre clujeni, urmat de statuia lui Matei Corvin (8%) si biserica Sfantul Mihail (5%). Cu toate acestea, 61% dintre cei chestionati au recunoscut ca in ultimul an nu au fost niciodata la teatru, 75% nu au fost niciodata la opera, 64% nu au fost niciodata la un expozitie de arta, iar 62% nu au participat vreodata la spectacole de cinema. In schimb, la cumparaturi la supermarket/hipermarket au fost 85% dintre clujeni. De asemenea, in ultimele 12 luni, 88% dintre clujeni nu au fost la Filarmonica si 74% nu au fost la vreo biblioteca.
Cea mai apreciata muzica este populara, cu 21% de procente, urmata de categoria „usoara romaneasca”.
„Si nu suntem la Apahida!”, a remarcat Dancu
38% din clujeni sunt multumiti de activitatea lor culturala
88% dintre clujenii intervievati au auzit de sistemul 2% pentru donarea de contributii din impozitul catre stat la asociatii non-guvernamentale, iar cele mai multe asemenea contributii au mers catre asociatii din domeniul sanatatii.
Cei mai multi chestionati, 58%, afirma ca participa intre o data si cateva ori pe an la activitati culturale organizate la Cluj. Intre motivele pentru care refuza aceasta participare, pe primul loc (29%) este „nu am timp”, urmat de „nu ma pot deplasa” (16%) si „nu ma intereseaza” (14%). 61% dintre participanti au sustinut ca le-ar placea sa participe mai des, in vreme ce 38% cred ca e suficient cat participa.
Nici un leu nu aloca pentru activitati culturale 27% dintre intervievati si tot atatia spun ca dau lunar pentru aceasta intre unu si 50 de lei.
Nu muzeele, ci Gradina Botanica este cea mai vizitata institutie
92% dintre clujeni nu au fost in ultimul an la Muzeul Vivarium al Universitatii „Babes Bolyai”, acelasi procent la Muzeul Pompierilor si 85% nu au calcat pe la Muzeul Mitropoliei Ortodoxe Cluj. Nici institutiile mai cunoscute ale Clujului nu au fost foarte vizitate. 73% dintre cei intrebati nu au fost in perioada vizata la Muzeul Farmaciei, 43% din cei chestionati nu au mers la Muzeul National de Arta Cluj si 23% au recunoscut ca nu au dat pe al Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Institutia cu cel mai mare procent de vizitatori ar fi, astfel, Gradina Botanica.
O chestiune identitara
La intrebarea „Ati auzit de candidatura orasului Cluj Napoca pentru a abtine statutul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021?”, 81% dintre chestionati au raspuns Da si 19% Nu. 51% apreciaza ca au o parere foarte buna despre candidatura, 42% buna, proasta 2%, foarte proasta 1%, 2% spun ca nu ii intereseaza iar 2% nu au vrut sa raspunda. 35% spun ca orasul va obtine cu siguranta statutul de Capitala Culturala Europeana, 53% au raspuns ca probabil il va obtine, 5% au bifat la probabil nu il va obtine, iar 3% sunt siguri ca nu il va obtine. 69% din cei intrebati au afirmat ca s-ar implica pentru a sprijini aceste demersuri, iar 27% spun ca nu sunt dispusi.
„Rareori gasesti la Foarte bun ceva care sa depaseasca 50%. Cred ca este o chestiune identitara, oamenilor le place ideea ca ar putea fi membri ai unei capitale europene”, a explicat Vasile Dancu.
In privinta gradului de pregatire al orasului pentru acest statut, 54% dintre respondenti cred ca stam bine la insfrastructura de cazare , 56% cred ca mai este de lucrat la infrastructura culturala, iar 53% nu apreciaza aspectul estetic actual.
Sondajul a fost realizat in 30 mai de către Institututul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) in contextul candidaturii Clujului la statututul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021. Volumul esantionului a fost de 1098 de subiecti din Cluj-Napoca.
„Este foarte important pentru noi, in demersul nostru, sa putem beneficia de expertiza IRES. Evem nevoie de o perceptie cat mai reala asupra ceea ce se intampla in oras. Unele date sunt surprinzatoare, altele erau previzibile”, a apreciat Florin Morosanu, directorul executiv al Asociatiei Cluj-Napoca – Capitala Culturala Europeana.