Cluj-Napoca reuseste sistematic sa depaseasca metropole precum Parisul, Atena, New York sau Roma. In diverse topuri, vizand ba puritatea aerului, ba ospitalitatea, securitatea, calitatea serviciilor sau chiar a vietii. Desi adesea sunt putin credibile, aceste plasari ale orasului in fruntea oricarui clasament au un succes nebun pe plan local, mii de oameni distribuind si elogiind aceste stiri. Ziar de Cluj a realizat o analiza a acestui fenomen, cu bune si cu rele, cu cauze si efecte.
Cel mai recent top de acest fel are drept concluzie situarea Clujului “peste Paris, New York sau Bucuresti” in ceea ce priveste calitatea vietii. Mai exact, municipiul nostru este pe locul 53, in clasamentul publicat de site-ul numbeo.com, in timp ce Bucurestiul ocupa locul 74, potrivit digi24.ro.
“Clujul este si inaintea altor orase mari din lume precum Paris, care este pe locul 63, Londra, pe 72, New York, pe 76, Atena, Buenos Aires, Shanghai, Roma sau Moscova. Pe primul loc in top se afla Zurich, care e urmat de Canberra, Ottawa, Munchen si Gothenburg.
Pentru realizarea clasamentului, s-au luat in calcul indici precum gradul de poluare, siguranta oamenilor, puterea de cumparare, rata criminalitatii si sistemul de sanatate”, arata sursa citata.
Un alt top de pomina a fost cel care plasa orasul de sub Feleac de-a dreptul pe primul loc pe tara in privinta serviciilor publice si asta in plin scandal al inchiderii gropii de gunoi de la Pata Rat.
Astfel, Cluj-Napoca se clasa pe primul loc intr-un clasament al modului in care marile orase din Romania performeaza in privinta serviciilor publice locale. Clasamentul a fost realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) si masoara cat de eficient au fost administrate cele mai reprezentative servicii publice locale in municipiile mari, potrivit hotnews.ro. Evaluarea a luat in calcul indicatori tehnici si financiari pentru servicii precum alimentarea cu apa si canalizare, salubrizarea, termoficarea, iluminatul sau transportul public.
“Analiza realizata de IPP arata ca la nivelul tuturor municipiilor analizate cel mai eficient serviciu public este cel de salubrizare, iar cel mai slab administrat serviciu este cel de alimentare cu apa si canalizare”, arata sursa citata.
Intr-un alt clasament, Clujul este numit nu doar cel mai frumos din Romania, ci si “singurul oras din Europa care este atat de primitor si deschis pentru turistii de pe alte meleaguri”, in conditiile in care centrele, promovarea si serviciile turistice sunt la pamant.
Toate aceste topuri sunt laudate si distribuite in mediile online de clujeni din toate colturile lumii.
Sociologul Ioan Hosu crede ca atunci cand se compara un oras de talia Clujului cu o metropola ca New Yorkul nu e simplu sa ne clasam mai bine in ceea ce priveste calitatea vietii.
“Zonele metropolitane mari au, dincolo de facilitati, si probleme majore: criminalitatea, gestionarea deseurilor. Probabil ar fi interesant daca am vedea comparatii cu orase de aceeasi talie cu de aceeasi anvergura. Sigur, faptul ca ne place sa ne vedem intr-o lumina mai buna este adevarat. Probabil, multi clujeni ar acorda orasului in care traiesc nu cinci stele, ci de-a dreptul 15, fara nici o problema. Functioneaza aici mecanisme identitare, mandria locala”, a apreciat acesta.
“Da, suntem cei mai frumosi si cei mai drepti dintre traci!”
Pe de alta parte, Hosu crede ca e “o moda in media”, mai ales in cea tabloida de a realiza mereu topuri peste topuri.
“Daca nu pui un top, lumea nu mai citeste ce scrii. Cand ma uit la ziarele online vad mereu topuri de tip “primii trei oameni de afaceri” sau “primii trei care au esuat”. Acestea au rolul sa atraga un anumit public, oameni care vor sa afle unde se claseaza ei. Este ceva legitim, tine si de marketing si promovare”, crede sociologul. Pe de alta parte, cifrele pot fi utilizate in orice directie.
“Depinde cine si cum face comparatia. Dintr-o lista lunga de indicatori pot sa ii selectez pe cei care imi sunt favorabili. De multe ori, pot sa demonstrez cu cifre ce vreau, cum vreau si cui vreau. Totul e relativ. Plecand de la sloganul “Mandru ca-s ardelean”, atat de la moda acum cativa ani, exista, probabil, si o doza ce tine de fibra ardeleanului. Cei care recurg la astfel de clasificari asta si exploateaza: un sentiment al identitatii si mandriei si apartenentei la grup mai puternic si mai bine individualizat decat la altii. Cred ca despre asta e vorba, sa spui publicului ceea ce vrea sa auda: Da, suntem cei mai frumosi si cei mai drepti dintre traci!”, a conchis Ioan Hosu.
Clujeni exuberanti vs clujeni blazati
O opinie transanta in acest context a fost redata in Ziar de Cluj de universitarul Doru Pop. Vorbind despre cea mai recenta strategie de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, acesta a atras atentia contradictiilor si notei de ireal pe care o transmite.
“Cineva care citeste documentul – mie mi-a luat cateva zile – ramane cu senzatia unui oras multumit de sine, unde toata lumea e fericita si linistita, unde nimeni nu are nicio neplacere, totul e o continua satisfactie, fata de conditiile de mediu, fata de aerul respirat, fata de senzatia de protectie. Alte concluzii uimitoare sunt acelea ca clujenii nu sunt stresati si nici nervosi, ca le plac locurile de munca si ca mancarea pe care o consuma le face bine.
Eu nu stiu in ce oras traiesc oamenii care au raspuns la sondajele acestea si nici pe ce lume traiesc expertii care au redactat aceste 1.390 de pagini pline de realizari triumfale. Numai ca, pe masura ce am citit, am avut o senzatie de irealitate. Ciudateniile apar daca urmarim cu atentie cateva raspunsuri din chiar setul de sondaje aplicate, de unde se ridica o serie de probleme majore ale comunitatii din care facem parte. Peste 64% dintre clujenii care au fost intrebati daca au parte de activitati agreabile si daca isi petrec timpul intr-un mod placut, raspund negativ. Pe o scara de la 1 la 10, atunci cand clujenii sunt intrebati care e predispozitia lor culturala, recunosc ceea ce stiam deja si anume ca nu au prea au parte de activitati culturale si ca de fapt cheltuie mai mult pentru mancare decat pentru cultura”, a scris Doru Pop.
Toti clujenii cand sunt chestionati par, in opinia sa, “foarte multumiti de nivelul lor de educatie, chiar proiectul acesta si alte strategii locale cultivand imaginea aceasta iluzorie a „brand”-ului intelectual al mandrului municipiu de pe Somes”.
Doru Pop: “Nu mai trebuie sa ne amagim cu aceasta apa rece a elitismului!”
“Ne place sa ne chemam „Clujul universitar” sau „centru de excelenta academica”. Indiscutabil institutiile universitare locale sunt printre cele mai bune din Romania. Numai ca, daca parcurgem cu atentie datele furnizate de catre Institutul National de Statistica observam un fapt care contrazice aceasta legenda urbana. In conditiile in care doar 7,5% dintre locuitori au studii superioare, 92% fiind cu studii medii (din care 51,4% cu studii elementare!), nu mai trebuie sa ne amagim cu aceasta apa rece a elitismului. Ca sa simplificam, trebuie sa intelegem ca mai mult de jumatate dintre locuitorii „municipiului minune” au terminat doar 8 clase.
Nu ca ar fi ceva rau in asta, problema este ca oficialitatile si strategii mai mult sau mai putin inchipuiti concep proiecte care nu vizeaza majoritatea alegatorilor si a cetatenilor!”, a mai spus universitarul.
Recuperam “ponoasele” din epoca Funar
Patriotismul local este un fenomen universal, a atras atentia sociologul Vasile Dancu.
“Nu functioneaza numai la noi. Toti locuitorii sunt mandri de orasul lor, vor sa creada despre ei ca traiesc in cea mai buna din lumile posibile si in cel mai frumos oras. Din punctul acesta de vedere este clar sa suntem ca si altii. In ceea ce priveste Clujul, problema vine din faptul ca a existat o perioada din istoria acestui oras in care am fost oaia neagra a Romaniei.
Am avut o perioada orasul era privit, pe nedrept dealtfel, ca fiind un mediu al extremismului, al intolerantei. Gheorghe Funar a accentuat intr-un fel prin dimensiunea sa mai degraba politica aceste incompatibilitati cu o lume care se nastea, care era, intr-adevar, o exagerare ideologica a multiculturalismului si a celorlalte lucruri. In Cluj s-a nascut greu societatea civila, nici acum nu suntem o comunitate in totalitate unita, vie. A inceput de cativa ani, dar au functionat mereu in Cluj doua comunitati, a romanilor si a maghiarulor. Am mai spus de multe ori asta, m-a socat: aveam o asociatie a handicapatilor de limba maghiara. Nu era vorba de vreun handicap de limba, ci de faptul ca cei de limba maghiara voiau sa fie tratati altfel decat cei de limba romana. Au fost aberatii in istoria comunitatii noastre, cred ca Clujul a trecut peste aceasta faza si este, intr-adevar, un oras modern. Ii vad pe strainii cu care ma intalnesc aici ca observa altceva decat in restul Romaniei: este un oras cu un anumit farmec in zona aceasta a Europei Centrale si de Est care incepe sa fie tot mai iubit de straini”, este de parere Dancu.
Sociologul invoca in acest context evenimente de succes ca TIFF-ul si Electric Castle.
“Avem cu ce ne mandri: un anumit dinamism combinat cu ramasitele unui oras care a fost pus in valoare foarte bine in ultima vreme. Un oras de servicii culturale, medicale, educationale. Din acest punct de vedere, aceasta re-valorificare a orasului merge in continuitatea unor observatii si unor asteptari din partea oamenilor. De aceea au asa de mult succes topurile. Stiu ca ele nu au nimic stiintific. Sunt, probabil, inventii de presa sau demarate de la un aspect micut pe care il care extrapoleaza asupra intregii realitati. Cine a stat macar cateva saptamani la Paris sau New York isi da seama ca nu putem vorbi de superioritatile orasului nostru asupra acestora. Chiar daca in anumite zone se poate vorbi de superioritate: un oras mai mic se gestioneaza mai usor, e mai linistit. Marile orase sunt orase ale contrastelor. Si aici sunt contraste, dar cine viziteaza orasul nu se duc in Iris sau Manastur sau la Pata Rat, ci vin in Centrul Vechi al orasului, unde totul este bine si frumos”, a explicat Dancu.
Totusi, clujenii merita sa se bucure de asemenea topuri, crede acesta.
“Potrivit “Teoriei lui Thomas”, vehiculata mult in sociologie, exista profetii care se auto-realizeaza prin faptul ca au fost proferate. Astfel, pe mine nu ma deranjeaza faptul ca oamenii se bucura de suprematii topuri, chiar daca e vorba de multe ori de inventii jurnalistice. Poate ca, bucurandu-se de asta, vor face si ei mai mult pentru orasul lor, se vor comporta ca si cum ar avea cel mai tare oras din lume si asta va duce la o crestere, si a calitatii vietii, si a nivelului de civilizatie din oras”, a concluzionat Vasile Dancu.