Uncategorized

Clujul, capitala marilor esecuri

Scris de 907

Sute de milioane de euro, aruncati pe fereastra. In ultimii 10 ani, Clujul a investit sume enorme in proiecte ratate, care, de la idee pana la stoparea a lucrarilor, au costat orasul zeci de milioane de euro. Idei care nu au fost niciodata finalizate, proiecte la care s-au inceput lucrarile de ani buni si inca nu au fost terminate, dar care cer tot mai multi bani, in fiecare an. Ziar de Cluj va prezinta o analiza a idelor Clujului care se anuntau marete, dar care s-au dovedit a fi un fiasco in cele din urma.

 

Parkingul subteran din Mihai Viteazu

Proiectul parkingului subteran din Piata Mihai Viteazu este unul dintre cele mai rasunatoare esecuri ale administratiei clujene, taraganat pe doua mandate. Intentia de a construi aici un parking a aparut in 2006, in primul mandat al lui Emil Boc. In 2006, se aproba primul studiu de fezabilitate al forului local pentru obiectivul “Garaj public subteran Piata Mihai Viteazu”. Valoarea estimata cu TVA era de 33.478.927 de lei, adica 9,5 milioane de euro. Constructia urma sa aiba 364 de locuri de parcare, doua nivele si un termen de executie de 12 luni.

Au urmat mai multe hotarari in care Consiliul Local se asocia cu diferite firme pentru finantarea proiectului. Locurile de parcare finantate astfel ar fi urmat sa fie date “in folosinta gratuita, exclusiva si nerestrictionata pe toata durata de existenta a constructiei”. In acest sens, Banca Transilvania s-a angajat sa finanteze 50 de locuri, Central 20 de locuri, iar Creditcoop 2 locuri.

In 2007, se aproba un alt studiu fezabilitate pentru 30.709.704 de lei, adica 9.305.971 euro. Constructia urma sa aiba doar un nivel, cu 179 de locuri de parcare.

In anul 2009, in mandatul lui Sorin Apostu, se incheie un contract de concesiune pentru terenul de 6.000 de metri patrati din Piata Mihai Viteazu cu firma Cogedir-Gestao de Projectos SA. Compania a ofertat 110 euro pe metru patrat si 531 de locuri de parcare pe trei nivele subterane. Termenul de finalizare era de 24 de luni de la semnarea contractului.

Numai ca, la o inspectie in teren, portughezii au descoperit, surprinsi, ca in locul destinat parkingului trecea un canal colector de trei metri, apartinand Companiei de Apa Somes. La un an dupa semnarea contractului cu firma portugheza Cogedir, consilierii locali au votat incetarea contractului de concesiune, potrivit careia Cogedir trebuia sa achite o redeventa anuala de 26.000 de euro timp de 25 de ani, incepand din 2011. Acum, societatea se considera prejudiciata si cere daune de 5 milioane de euro primariei pentru ca parkingul nu a mai putut fi realizat.

Cu jalba-n protap in instanta si cu cablurile in aer

Proiectul Duct City se anunta unul ambitios inca de la inceput, din 2008. Firma CFO Integrator s-a angajat sa creeze o retea de canalizatie subterane unde sa fie mutate cablurile de telecomunicatii care atarna pe stalpi. In mai bine de patru ani, au fost mutate cablurile doar pe o singura strada. Conform contractului, firma trebuie sa administreze reteaua timp de 20 de ani si sa plateasca municipalitatii o redeventa de minim 100.000 de euro pe an. Anul trecut, CFO Integrator a dat Primaria in judecata, acuzand-o ca nu si-a respectat obligatiile contractuale, respectiv nu a obligat operatorii sa migreze cablurile in subteran. Acum, compania cere daune de peste 200 de milioane de euro Primariei, iar cablurile raman in continuare in aer.

Spitalul regional de urgenta, ruina din capatul Manasturului

Ruinele cladirii din Manastur ce se dorea Spitalul Regional de Urgenta al Clujului dateaza inca din 2003. Atunci, lucrarile la unitatea medicala, incepute in 1995, au fost sistate, dupa ce au inghitit, in acest interval, 1,1 milioane de lei. Ulterior, cladirea a fost scoasa la licitatie de trei ori, dar niciun investitor nu s-a aratat interesat de cladirea neingrijita pe care cresc copaci.

In 2006, cand ministru al Educatiei era clujeanul pedelist Mihail Hardau, cladirea a fost transferata in administrarea Ministerului Educatiei. Trecerea s-a facut cu titlu gratuit, aici urmand sa fie amenajat un sediu pentru Academia de Muzica. Institutia a realizat, ulterior, un proiect tehnic pentru sediu, pe actualul amplasament al ruinelor, insa demersul nu a fost concretizat nici in prezent.

La scurt timp dupa ce Alianţa D.A. a castigat alegerile, ministrul Sanatatii de la vremea respectiva, Eugen Nicolaescu, a anunţat cel mai mare program de infrastructura de dupa ’89: construirea de spitale regionale de urgenţa. Pentru cel din Cluj era vorba despre un proiect de 220 de milioane de euro, bani alocati. Opt ani mai tarziu si cinci terenuri propuse si refuzate pentru locatia spitalului, unitatea regionala de urgenta ramane la stadiul de vis. In prezent, Nicolaescu e, din nou, seful Ministerului Sanatatii, iar visul e din nou o prioritate.

“Trebuie sa dam drumul de urgenta la cel putin doua spitale regionale, in Cluj si Iasi”, spunea ministrul in aprilie.

Centura de diamant, drumul care a inghitit milioane de euro

Centura ocolitoare Valcele – Apahida a fost contestata inca de la inceput, cand varianta propusa de seful de atunci al Consiliului Judetean – Marius Nicoara – nu a fost agreata si s-a mers pe un alt traseu. Varianta a ajuns sa fie supranumita “Centura de diamant” pentru ca suma licitata initial s-a triplat, ajungandu-se la incredibila suma de peste 600 de milioane de lei. Ultima promisiune, o alocare de 70 de milioane de lei, a venit de la ministrul marilor proiecte, Dan Sova, aflat la o vizita de lucru la Cluj in luna martie. Tot de la el vine promisiunea finalizarii centurii in vara acestui an. Ocolitoarea de 24 de kilometri s-a surpat, pe alocuri, de mai multe ori, iar constructorul unuia dintre tronsoane, firma Vegyepszer din Ungaria, a scapat de responsabilitate activand insolventa. Cele 70 de milioane urmeaza sa fie folosite pe tronsonul problematic.

Ultima lovitura a incompetentei cu care s-a gestionat acest proiect a fost cand a iesit la iveala ca centura se suprapune cu zona de siguranta a noii piste a aeroportului. Solutiile sugerate de autoritati erau demolarea centurii, devierea ei, scurtarea pistei de 3.500 de metri la 3.000 sau chiar semaforizarea centurii, respectiv interzicerea circulatiei auto atunci cand ar trebui sa aterizeze aeronave mari. Aeroportul asteapta acum oferte pentru efectuarea unui nou studiu – “Analiza caracteristicilor tehnice si a distantelor declarate pentru pista de decolare-aterizare operabila cu aeronava B747 avand in vedere obstacolele si infrastructura invecinata la nivelul anului 2013”. Valoarea estimata este de aproape 400.000 de lei, suma care se poate adauga la costul proiectului-esec al centurii.

Fiasco-ul Power Pack

7 milioane de euro au fost, practic, aruncati de Consiliul Judetean Cluj, condus de Gratian Serban, in 2000-2004, pentru doua masini folosite la impachetarea gunoiului. Afacerea “Power Pack”, cum urma sa fie cunoscuta, a fost printre cele mai paguboase contracte publice ale judetului Cluj de pana acum. Este vorba de doua utilaje second-hand pentru impachetat gunoiul, care, dupa o mie de ore de functionare, si-au dat duhul. Masinariile au fost cumparate fara licitatie publica de catre conducerea PSD-UDMR a CJ Cluj, in 2002.

Masinile au fost instalate pe rampele ecologice de gunoi din Turda si Gherla, iar balotii de gunoi ar fi trebuit asezati de-a lungul apelor curgatoare si pe malul lacurilor, pentru a preintampina eventualele inundatii. Intre timp, insa, utilajele s-au defectat. Cel din Turda a functionat 40 de zile, adica 976 de ore. Instalatia din Gherla a mers mai putin, 34 de zile, adica 813 ore. Autoritatile clujene au platit, in plus, amenzi de 190 de milioane de lei pentru ca au pus in functiune cele doua instalatii fara sa aiba autorizatia de mediu.

Clujana, cuiul din talpa CJ Cluj

Fondata in 1911, Clujana a fost cea mai mare fabrica de pielarie si incaltaminte din tara, cu peste 11.000 de angajati si milioane de perechi de pantofi pentru piata romaneasca si export. Clujana avea, in perioada comunista, cel mai mare numar de angajati dintre fabricile din Cluj-Napoca – peste 11.000 – si producea incaltaminte pentru piata interna si pentru export. Era un adevarat combinat, nu doar o simpla fabrica, unde se faceau pantofi de la A la Z, cu sectii de tabacarie, unde se tabaceau pieile aduse, sectii de cauciuc, unde se faceau talpile si cu ateliere de mase plastice, unde se faceau tocuri si calapoade.

Dupa ce a fost inchisa o buna perioada de timp, fabrica a fost redeschisa in decembrie 2003, cand s-a început acţiunea de reluare a activităţii, în urma trecerii acţiunilor de la FPS la Consiliul Judeţean Cluj, iar producţia, mult diminuată, a fost reluată, după cinci ani de la închidere, cu preponderenţă în sistem lohn. In prezent, Clujana este detinuta in procent de 80% de Consiliul Judetean Cluj.

Fabrica-simbol a Clujului a devenit, in ultimii ani, o jucarie pe care se bat partidele politice in ordinea in care acestea ajung la guvernare. Actuala conducere acuza PDL-istii care au administrat Clujana SA de prost management. Spre exemplu, Curtea de Conturi a stabilit ca in 2010-2011 s-a produs un adevarat jaf: profit zero, datorii si pierderi de milioane de lei, salarii mai mari decat prevede legea in cazul directorilor si ai membrilor CA. Fostul director al fabricii de incaltaminte Clujana SA, Radu Tarmure, a prejudiciat compania cu peste 100.000 de lei, bani pe care i-a ridicat din casieria magazinelor, in nume personal, fara sa-i mai depuna apoi in contul firmei. Potrivit aceluiasi raport, alaturi de Tarmure, alti doi directori au ridicat bani din caseria unitatii, fara sa-i mai returneze vreodata.
La sfarsitul anului trecut, directorul Clujana, Puiu Somlea, a intocmit un raport care arata cum conducerea din perioada initiala a “tocat” banii.

Mai nou, Clujana se afla in mijlocul unui scandal la nivelul conducerii, in timp ce angajatii, sub 400 la numar, lucreaza abia cateva ore pe saptamana din lipsa de comenzi. Cele mai recente date financiare disponibile arata că, în 2011, Clujana avea venituri de 11,5 milioane de lei, cheltuieli de 15 milioane. Adica o pierdere de 3,47 milioane de lei. Asta, in timp ce directorii, numiti politic, se cearta intre ei.

surse foto: museum.ici.ro ziuadecj.realitatea.net, transilvanialive.rocitynews.rowww.ftr.rowww.presalocala.com

 



ULTIMA ORĂ

  • Acum 5 hours PubliNews
    Mai multe branduri s-au alăturat campaniei Winter Sale din Iulius Mall Cluj, iar reducerile ajung până la 70%!
  • Acum 6 hours Politica
    Marcel Ciolacu după reținerea lui Pițurcă: ”Cred că nu va fi singurul caz!”
  • Acum 9 hours General
    L-A PUS LA LOC, PROBABIL CA SĂ-L POATĂ DA ÎNAPOI JOS, DAR DE DATA ACEASTA, “CU RESPECT”. Iuliu Maniu a revenit pe soclu
  • Acum 9 hours Politica
    “DOTTORE” LA “DOTTORE”, NU CRITICĂ “DOTTORATUL”. Ciucă despre acuzațiile de plagiat la adresa lui și a lui Lucian Bode: “Lăsăm să se desfășoare procesele din justiție”
  • Acum 9 hours Politica
    MINCIUNA, BOALĂ PROFESIONALĂ ÎN FAMILIA LIBERALĂ: Ligia Deca le-a spus liderilor PNL că Legile educației ar fi stat deja în consultare și că trebuie aprobate până în luna iunie pentru a nu pierde bani din PNRR. În realitate, proiectele nici acuma nu sunt publice!
  • Acum 10 hours In vizor
    În 2020, lui Piţurcă Jr. i se fluidizau în conturi 11 milioane de lei din conturile Ministerului Apărării. Luni, măştile neconforme din acel contract, l-au verticalizat pe Piţurcă Sr. direct în poartă la DNA
  • Acum 10 hours Din oras
    AICI SUNT VOTURILE DUMNEAVOASTRĂ: Primăria plătește 14 milioane de lei compensaţie pentru căldură clujenilor
  • Acum 10 hours Politica
    PSD își face planurile pentru preluarea conducerii Guvernului: puncte “fierbinți” în relația cu PNL
  • Acum 11 hours Jos palaria
    JOS PĂLĂRIA! Campanie pe #Clujul_Civic: “Haideți să îi încălțăm pe micuții de la Pata Rât. Eu pot trăi fără 100 de lei în portofel, dar ei cum pot trăi fără încălțăminte?!”
  • Acum 11 hours In vizor
    Din 2014 suntem anunţaţi că se va putea ateriza şi “cu ceraceaful pus pe geam” pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. Banii ăia s-au topit ca şi o ceaţă. Acum suntem “ameninţaţi” cu un nou sistem ultra-modern. BONUS: care este diferenţa dintre cei 150 de metri din 2014 şi cei 150 de metri din 2023? S-a devalorizat şi metrul de atunci?
  • Acum 11 hours In vizor
    Cum arată un proiect european la Dej. Apa din rigole refulează prin canalizare în casele oamenilor
  • Acum 13 hours In vizor
    VAL DE REVOLTĂ LA CLUJ DUPĂ CE STATUIA LUI IULIU MANIU A FOST TRATATĂ CA UN DEŞEU: “Spargerile de asfalt, rebordurările continuă în Cluj fără ruşine”. Constatăm că Boc nu ştie ce să mai mintă
  • Acum 13 hours Din oras
    DE CE NU NE MIRĂ? După ce a pus monopol pe Cluj, Supercom își dă arama pe față: tarifele aproape s-au dublat, dar gunoiul nu e ridicat
Citește și...
Recomandările redacției
TOP CITITE