Primăriile din ţară au obţinut venituri de peste 452 milioane de lei din utilizarea locurilor de parcare şi din amenzile acordate în 2023, în creştere faţă de suma de 314,5 milioane lei colectată în anul precedent, relevă a cincea ediţie a analizei Inventarul Parcărilor Publice realizate de Integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting şi Parking Data.
România dispunea, în 2023, de peste 1,35 milioane de locuri de parcare publice, faţă de 1,299 milioane în 2022.
Timișoara ocupă primul loc cu 83.500 locuri de parcare publice, urmată de Sector 3 cu 80.363 de locuri și Brașov cu 66.161 locuri de parcare. Următoarele 4 oraşe îşi păstrează locurile şi
ordinea de anul trecut: Iaşi, Cluj, Craiova şi Piteşti. Clujul ocupă poziția a opta cu doar 42.596 de locuri de parcare, de două ori mai puțin decât Timișoara.
Capitala ţării prin PMB generează venituri de 58 milioane de lei, urmată de primăria Sectorului 4 și Cluj Napoca cu 37 de milioane de lei. Eficienţa veniturilor încasate pentru parcări ale celor 10 orașe din top variază de la 968 lei în Oradea până la 1.286,25 lei în București pentru un loc de parcare public într-un an.
La categoria locurilor de parcare dedicate automobilelor electrice, lucrurile sunt surprinzătoare, atât prin prisma numerelor foarte mici, cât și a prezenței unor orașe mici și medii în top, semn al unei mai mari deschideri către tendințele de eficiență ecologică decât în multe orașe mari ale țării.
Primul loc este ocupat de Iași cu 160 de locuri, la fel ca anul trecut, urmat de Cluj-Napoca cu 65, mai puțin cu un loc față de anul trecut și Sectorul 4 cu 45 de locuri.
Numărul locurilor de parcare dedicate persoanelor cu dizabilități a crescut exponențial de la începutul raportului – de la 13.728 de locuri dedicate persoanelor cu dizabilități în 2019 la
33.729 în 2023. La cest capitol, Cluj-Napoca nici măcar nu se află în top 10, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alrmă pentru autoritățile publice.
Aria parcărilor rezidențiale este dominată autoritar de sectoarele din București. Iași, Brașov, Pitești și Constanța sunt în top 10, cu foarte puține schimbări, comparativ cu clasamentul de anul
trecut, Constanța ocupă acum locul 9 cu 24.158 locuri de parcare rezidențiale, comparativ cu 21.364 locuri înregistrate în 2022. Clujul ocupă locul șapte cu 34372 de locuri de parcare.
Orașele care au cele mai multe locuri de parcare cu plată sunt București, Brașov și Timișoara. Clujul se află pe poziția a șasea cu 8224 de locuri de parcare.
Cluj-Napoca este pe prima poziție în topul parcărilor aflate într-o construcție cu 3464 de locuri.
Clujul nu se regăsește în primele 10 poziții dacă e vorba de parcări publice din târguri sau centre comerciale, sau parcări în facilități pentru sport, timp liber sau cultură.
Localitățile care au veniturile cele mai mari din sancțiuni sunt București, Oradea și Cluj-Napoca, fruntașe în efectuarea controlului plăţilor taxelor de parcare.
Dacă ne uităm la veniturile realizate doar din taxarea parcărilor publice cu plată observăm Bucureștiul în top cu 41,1 milioane, urmat de Cluj-Napoca, care urcă pe locul doi cu 26,6 milioane de lei și Oradea cu 18,8 milioane de lei.
Uitându-ne la orașele care au în evidență veniturile din amenzi pentru nerespectarea regulamentului de parcare, observăm că localitățile care au veniturile cele mai mari din sancțiuni
sunt București cu 7,2 milioane, Oradea cu 2,9 miloane și Cluj-Napoca cu 2,3 milioane, fruntașe în efectuarea controlului plăţilor taxelor de parcare.
În topul orașelor care au în evidență veniturile din ridicarea mașinilor observăm că avem în frunte Craiova care urcă de pe locul trei, urmată de Sectorul 4 (care era așteptat în clasament) și Constanța. Clujul e abia pe locul 8 cu 588.370 de lei.
În topul orașelor cu cele mai multe garaje Cluj-Napoca ocupă primul loc cu 4618 garaje, urmată de Mediaș și Iași.
Clujul are 1468 de locuri de parcare pentru biciclete, cele mai multe din țară.
La ora actuală Cluj-Napoca se distinge printr-o infrastructură avansată pentru biciclete, cu 927 de locuri de parcare repartizate în 12 parcari securizate de tip BikeBox și 5 parkinguri de mașini amplasate în cartierele din oraș. De asemenea mai există în diferite stagii de autorizare și construcţie încă 11 locaţii cu 550 locuri de parcare, astfel încât la finalul anului 2024 ajungându-se la o capacitate de 1477 locuri. Cluj-Napoca este un model de urmat pentru alte localități, demonstrând că investițiile consistente în infrastructură pot stimula utilizarea bicicletei ca mijloc de transport urban principal.