In urma cu cateva luni, lista produselor traditionale atestate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a scazut de la 4.400 la mai putin de 300. Cauza diminuarii este schimbarea normelor de reatestare de pana acum cu unele bazate pe documentatii si verificari mai riguroase. Principala problema a producatorilor clujeni care si-au pierdut aceasta calitate este faptul ca produc in cantitati “industriale”. Totusi, Clujul are un produs traditional atestat, painea Alina, realizata pe strada Campului dupa o reteta din batrani.
Radu Chiorean, consilier de specialitate in cadrul Directiei Agricole Cluj a precizat ca s-a schimbat legislatia in privinta atestarii si cei care aveau pana nu demult atestate produc in sistem industrial.
“Federatia Producatorilor de Produse Traditionale nu mai accepta decat cantitati zilnice mici. In plus, e vorba si de utilajele folosite. Ei au avut posibilitatea sa se inscrie, i-am anuntat pe toti ca se puteau reatesta pana prin 28 noiembrie, dar nici unul nu a mai incercat. Am organizat chiar si o intalnire la Cluj, cu cei de la MADR si producatori din Cluj, Maramures, Alba si Satu Mare. Am discutat si cu cei de la Napolact, Feleacul, Cosmfan sau Mariflor. Pana acum legea a fost mai permisiva, acum s-a adaptat la legislatia europeana, insa, cred eu, nu trebuia sa fie atat de drastica in privinta cantitatii”, a apreciat acesta.
“Pana si tonul celor de la minister era destul de amenintator la adresa noastra, sa nu le mai trimitem producatori industriali cu caiete de sarcini ca produc traditional in cantitati industriale. Doamna care detine singura afacere atestata din Cluj produce intr-adevar traditional, acasa la ea, intr-un cuptor, totul a fost in regula, nici nu s-a pus problema sa nu obtina aprobare”, a adaugat Chiorean.
Cel mai important avantaj al folosirii termeului de “atestat” ar fi pretul care i se poate pune produsului in cauza.
“Cei care vor sa isi valorifice niste produse care sunt traditionale pot sa ceara niste preturi mai mari decat in cazul produselor obisnuite. Traditional poate insemna mai gustos, mai sanatos si asta poate costa mai mult. E vorba, deci, de un castig material pe care il obtin facand asa ceva. Se cere mai mult timp si manopera si nu poti produce intr-o cantitate care sa iti asigure un venit decent”, a precizat Chiorean.
Pe de alta parte, cei care pretind ca vand produse traditionale fara sa aiba atestatul in cauza nu pot fi sanctionati de DADR, care are doar rolul de a verifica respectarea conditiilor necesare atestarii. Doar Oficiul pentru Protectia Consumatorului ar avea o asemenea autoritate.
“Acum asta este, legea e lege, noi nu am fost recunoscuti ca producatori traditionali. Pe noi lumea ne cunoaste dupa calitate, nu ne limiteaza aceasta schimbare. Avem cateva produse preparate traditional, dar folosim utilaje care nu corespund acestor norme. Calitatea e aceeasi, oricum, chiar mai buna, dar, acum, asta e”, a declarat pentru Ziar de Cluj Cosmin Moldovan, administratorul Cosm Fan.
Adaptarea la schimbarea normelor nu a fost o treaba usoara nici pentru cei care produc painea Alina, singurul produs clujean de pe lista MADR.
“A trebui sa dovedesc in primul rand ca s-a produs paine in judetul Cluj dintotdeauna. Am dus doua satence la notar pentru a dovedi asta, dar nu a fost suficient. A fost nevoie sa duc o monografie dintr-un sat din judet si abia atunci i-am convins”, a povestit pentru Ziar de Cluj Alina Chis, proprietara afacerii.
Acesta a fost insa singurul moment ciudat al reatestarii, pentru ca restul verificarilor au mers ca pe roate.
“Noi producem paine de vreo doi ani. Mama mea obisnuia sa mearga la tara din cand in cand sa faca paine de casa, iar prietenilor nostri le placea atat de mult incat ne intrebau daca nu le vindem din aceasta. Asa ne-a venit ideea afacerii. Reteta e cea pe care o folosea mama si toata lumea din satele din jur. Ne trezim pe la 5.30, framantam aluatul manual, il lasam sa dospeasca natural, apoi formam painile si le coacem in cuptor. Totul dureaza cam trei ore pentru un cuptor de paine. Nici nu as sti sa fac asta, nu sunt brutareasa, folosesc doar reteta mamei”, a marturisit clujeanca.
Cumparatorii ii spun ca se dau in vant dupa gustul painilor ei, si mai ales ca “in sfarsit pot unge untul pe ea, nu trece cutitul prin felie”.
“Dupa noile reguli nu avem voie sa produc mai mult de 400 de paini pe zi, dar nici nu am vrea. Poate ca ar fi loc de mai mult, daca e sa ne gandim la cerere, dar noi suntem multumiti cu ce avem. Cred ca e un regulament bun. Mi s-a intamplat sa cumpar niste mezeluri de la Brasov pe care scria ca sunt traditionale dar nu aveau gust de asa ceva. Acum am vazut ca au scos acest cuvant de pe eticheta, probabil nu au reusit sa se reatesteze”, a mai spus Alina Chis.
Nici pana acum Clujul nu a fost printre primele in privinta produselor traditionale. La sfarsitul anului 2012, in judet existau 44 de produse traditionale atestate, inregistrate de 7 agenti economici. Un an mai devreme, in judetul nostru erau doar 9 produse originale inregistrate, concepute dupa retete traditionale. In aceeasi perioada, insa, adica in urma cu mai bine de un an, in Sibiu erau inregistrate aproximativ 450 de astfel de produse.
Foto: gornistul.ro, finantistii.ro