In vizor

Clujenii sunt nemulțumiți de proiectul centurii metropolitane: ”Să se găsească altă variantă, să nu treacă chiar pe lângă blocuri și case”

Traseul centurii metropolitane a fost dezbătut în cadrul a două dezbateri publice organizate în ultimele patru zile. Cei mai vehemenți contestatari ai acestui proiect sunt clujenii din Mănăștur, numlțumiți că noua centura va traversa parcul Colina, oaza lor de verdeață. Însă nu sunt singurii. Sunt și alți clujeni nemulțumiți că centura trece prea aproape de locuințele lor. Aceștia au reclamat chiar că valoarea locuințelor a scăzut din cauza acestei centuri.

”Cu cat va creste poluarea, zgomotul si discomfortul locuitorilor de pe strada Colinei? S-a vorbit despre flora si fauna, numai despre Parcul Colina, dar despre discomfortul oamenilor de pe str Colinei, nu. Suntem cateva sute de familii. Si suntem singura zona dublu afectata: centura metropolitana si drumul de legatura cu Florestiul care trece la cateva zeci de metri de blocuri si case. Acum 10 ani cand am achizitionat locuintele pimul criteriu a fost linistea si aerul curat. Acum vor trece 8 benzi de circulatie in apropiere plus cele 2 de pe str. Garbaului. Deja pretul locuintelor a inceput sa scada odata cu lansarea proiectelor. Macar sa se gaseasca alta varianta pt drumul de legatura, sa nu treaca chiar pe langa blocuri si case”, sesisează un clujean.

Un clat clujean acuză municipalitatea că în nciun oraș centura nu se construiește printre case. În cazul proeictului centurii metropolitane aceasta practic traversează cartierele periferice, și nu le ocolește, așa cum ar fi de fapt normal. 

”Va rog sa imi spuneti de ce centura metropolitana trebuie sa se aproape la cativa metri de strada Cetinei? nu se poate amenaja un sens giratoriu unde acum este curba periculoasa de unde se face accesul catre Wonderland? iar centura sa ajunga in acel sens giratoriu. In zona este teren neconstruit, dar alegerea dumneavoastra de traseu trebuie sa treaca la 5 metri de capatul strazii Cetinei. De ce o numiti centura daca treceti langa casele oamenilor? In ce orase in lumea asta se fac „centuri” printre case? Aveti si posibilitatea de a trece la o distanta acceptabila de case, nu lipita de ele. De ce nu o considerati? ”, își exprimă nemulțumirea un al clujean.

Se discută despre această centură din 2014, timp în care au fost analizat 8 variante. Adevărul este că la cât de mult s-au extins contrucțiile și în Cluj-Napoca și în comunele limitrofe, este greu se conturezi un traseu care să nu afecteze zonele rezidențiale. Proiectanții dau aisgurări că oamenii nu vor fi afectați, că zonele verzi vor fi protejate cu tuneluri, poduri și viaducte. 

Iată principalele repere ale noii centuri:

Traseul V8 începe de la DN1 din zona Gilăului, mai exact în zona Motel Gilău. După care se traversează pârâul Căpuș. Acolo proiectanții au lăsat posibilitatea de dezvoltare a Gilăului și au încercat să afecteze cât mai puțin zona de terenuri agricole. Se ocolește Gilăul pe partea de nord, fără a fi demolată nicio casă. Urmează o zonă strâmtă, cu cimitirul, se traversează autostrada, va fi un nod de legătură cu autostrada. Se trece pe malul drept al Someșului, care este traversat printr-un canal lung. Se ajunge în zona de sens giratoriu DN1, legătură directă cu drumul care duce la Luna. Se traversează râul Someș în aval de barajul de la Florești. Va exista o conexiune foarte bună cu Floreștiul pe strada Eroilor și Simion Bărnuțiu, legătură până în sensul giratoriu actual al Floreștiului. Se urcă apoi pe deal, traseul merge pe la limita zonei protejate a Companiei de Apă. Se traversează râul Someș în lung pe o anumită porțiune. Se ajunge în zona Cora unde va fi o conexiune cu cartierul Grigorescu și Mănăștur, inclusiv cu nodul N. Se va supratraversa Nodul N, după care va exista o nouă conexiune cu strada Bucium. Va fi un alt pasaj pe drumul care duce spre Sfântul Ion, ocolind baza Unirea și baza care este adiacentă complexului Unirea. Va exista un pasaj și un tunel rutier care va traversa zona de pădure Făget. Un pasaj lung la ieșirea din tunel. Va exista o conexiune cu partea de sud a cartierului Mănăștur cu strada Cernăuți. Urmează un nou tunel, de data asta mai scurt și la ieșirea din tunel va exista un viaduct lung. Va fi o nouă conexiune în zona pădurii cu strada Frunzișului. Centura va traversa strada Făgetului. Următoarea conexiune va fi în zona Calea Turzii, se coboară spre Becaș, Sopor unde vor fi câteva noduri. Vor fi conexiuni în zona străzilor Mihai Românu, Măceșului, Constantin Brâncuși, Borhanci. Se supratraversează strada Romul Ladea. Se trece pe dedesubtul străzii Borhanci. Se surptraversează valea Borhanciului și apoi strada Soporului. Urmează conexiune cu Calea Someșeni, apoi va supratraversa calea ferată. Va fi apoi un pasaj lung pentru a proteja zona umedă din zona Băilor Someșeni. Nu intrăm pe zone protejată a Băilor Someșeni. Se traversează pârâul Borhanci. Urmează conexiunea directă cu Aeroportul, pentru a asigura o cale rapidă de acces înspre aeroport. Se traversează zona Someș și va fi o conexiune cu Bulevardul Muncii. Se lărgește la patru benzi șoseaua de centură. În zona de Subcoastă unde va fi o deviere impusă de proiectul de deviere a râului Someș pentru extinderea pistei. Un alt nod rutier va fi în zona de capăt a zonei de Subcoastă care va supratraversa Someșul în zona Apahida. Se contină pe traseul actual al centurii Apahida Vâlcele și se continuă spre Jucu, Gherla, Dej.  

Pentru a-i împăca pe clujenii din Mănăștur, primarul Emil Boc a anunțat că se va realiza o investiție în parcul Colina, să facă exproprieri și să amenajeze o zonă verde și de agrement.

”În Colina trebuie să rămână un parc. Sunt pregătit să dăm tot ce e posibil Parcului Colina. Dacă variantele propuse de căre cetățeni nu sunt posibile, sunt pregătit pentru a conserva Parcul Colina cu ceea ce rămâne de la centură. Primăria își asumă exproprierile pentru a crea o zonă adiacentă centuri, spațiu verde și de agrement”, a declarat primarul Emil Boc.

Clujenii nu ar trebui să fie însă foarte îngrijorați. Proiectul propus pentru centura metropolitană este unul extrem de ambițios, cu tuneluri, viaducte, pasaje supraterane. Asta în condițiile în care Primăria nu a reușit să facă de ani de zile de promisiuni pasajul din Mărăști și cel de la Tăietura Turcului.  În plus, construcția unui tronson de autostradă durează ani de zile. Astfel că oricât de prioritar este acest proiect, realizarea lui ar fi cu siguranță un miracol al infrstructurii din România. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *