In vizor

Clujenii de pe strada Aurel Vlaicu, terorizați de vecinii care locuiesc într-o hală a Primăriei

Comunitățile de romi din diversele cartiere ale orașului au reprezentat mereu o problemă pe care municipalitatea clujeană nu a reușit să o gestioneze. Principalul motiv este desigur, lipsa unor locuințe sociale decente astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să locuiască în locuințe improvizate care se transformă în mini ghetouri.  

Primarul Emil Boc încearcă să găsească soluții pentru comunitățile de romi de 16 ani, însă totul e doar la nivel declarativ. Chiar dacă el nu a fost principalul vinovat pentru mutarea persoanelor de pe strada Coastei în barăcile de la Pata Rât, se face vinovat că de 10 ani nu a găsit nicio soluție pentru ei și nu a ridicat locuințe sociale. 

O astfel de problemă a fost semnalată de către deputatul Emanuel Ungureanu. Este vorba despre comunitatea de romi care locuiește cu chirie pe strada Meșterul Manole. Acolo sunt tot locuințe improvizate, fără gaz și apă curentă. Cum a ajuns Ungureanu acolo? A fost chemat de o serie de clujeni care s-au mutat anul trecut în trei blocuri construite recent și care reclamă că sunt deranjați de vecinii lor de pe strada Meșterul Manole.  

”Sunt trei blocuri care au nemulțumiri comune. Toate aceste spații sunt private sunt mereu încălcate de către un grup de vecini situați în imediata apropiere care intră pe spațiul nostru, distrug, vandalizează. Primăria deține un hanga, o hală pe strada moș Ion Roată nr 2 din ce mi se spune de la Poliție când facem sesizări. În acest hangar locuiesc oameni în chirie și sunt în general oameni de etnie romă, probabil asistați social. Nu știu statutul lor. Ne deranjează faptul că ei în permanență distrug și deranjează acest ansamblu de locuințe. Aceștia pătrund pe proprietate privată, rup, zgârie, desenează, lovesc. Apoi, fac foc cu plastic, cauciuc. Câteodată este un miros de nu poți să deschizi geamul”, susține Președintele Asociației de Proprietari de pe strada Aurel Vlaicu 184. 

Autoritățile sunt încă o dată depășite de situație 

Acești clujeni au făcut zeci de plângeri la Poliție și la Poliția Locală, însă aceștia intervin decât rareori și nu prea au ce să le facă. Poliția Locală susține că fiind vorba de o proprietate privată nu pot să intervină, iar Poliția Națională poate să îi amendeze, doar că acele amenzi nu sunt plătite de nimeni. Astfel de mini ghetouri sunt și în alte cartiere ale Clujului, iar problemele datează de ani de zile.  

Municipalitatea nu a luat niciun fel de măsuri în ultimii zece ani. Acei oameni trebuie ajutați prin construcția de locuințe sociale decente pentru a-i ajuta să se integreze.  

Boc promite astfel de măsuri de zece ani, dar până acum acțiunile concrete au fost extrem de puține. Într-un interviu pentru o publicație străină acordat anul trecut, Boc afirma că se construiesc locuințe sociale în toate cartierele pentru a nu crea ghetori. Unde sunt acele locuințe sociale? Comunitățile de romi tot în spații improvizate locuiesc, fără apă curentă sau gaz. Fie că vorbim despre Pata Rât sau despre strada Meșterul Manole. 

”Și noi, la Cluj, construim case pentru romi în baza politicii de integrare în diverse părți ale orașului. Și integrăm în primul rând prin educație, pentru că este soluția pe termen lung. Degeaba au locuri de muncă, dacă nu au educație. Nu primesc ajutor social dacă nu trimit copiii la școală. Copilul trimis la școală deja are o șansă de a o duce mai bine decât tine. Asigurăm transport gratuit la școală, masă gratuită la școală, program de after school. Nu facem o politică de ghetoizare, ci construim locuințe în diverse părți ale orașului. Este o politică europeană și probabil se practică și în alte orașe europene”, susține Boc. 

Nu este prima dată când Boc susține în fața europenilor că la Cluj există proiecte, sunt soluții pentru comunitățile de romi, în special pentru cei de la Pata Rât. Adevărul este că nu s-a făcut mai nimic pentru aceste comunități. Au cumpărat anul trecut două-trei apartamente și cam atât. Blocurile de locuințe sociale ce trebuiau finalizate de ani de zile încă nu există. Politica de incluziune este doar praf în ochii aruncați europenilor, însă nu prea mai ține, drept dovadă Clujul a pierdut titlul de Capitală Europeană pentru că nu a reușit să rezolve problema comunităților de romi de la Pata Rât.  

Emanuel Ungureanu încearcă și el să îi convingă pe cei care locuiesc pe Aurel Vlaicu că este nevoie de locuințe decente, însă cei mai mulți îi vor doar plecați de lângă ei. Ba chiar sugerează să fie mutați la Pata Rât. În mod șocant Emanuel Ungureanu pare de acord cu această idee, dacă acolo se construiesc locuințe sociale. Asta deși el știe foarte bine că acolo există poluare, că acolo există gunoaie, mizerii și șobolani și nu poți să duci o viață decentă indiferent de cum ar arăta locuințele.  

Totuși Emanuel a atras atenția asupra necesității ca acei oameni să aibă condiții decente de locuire și Prmăria să găsească soluții pentru ei. 

”Trebuie să cerem pentru oamenii aceia condiții. Să vedem câți oameni sunt la acea adresă. Sunt mai mulți oameni decât se știe. Poliția vine și pleacă fără să ia măsuri. Putem să cooabităm cu ei, dacă le aducem utilități.  Indiferent unde vor sta trebuie să le facem locuire decentă. Noi trebuie să găsim o rezolvare. E ușor să zicem îi luăm și gata. Statul român trebuie să aibă grijă de toată lumea. Le fac locuințe sociale. Dacă îi împingem în Pata Rât vin înapoi”, a declarat Emanuel Ungureanu. 

Potrivit recensământului din 2011 în județul Cluj populația de etnie romă este de 3,4%. În Cluj-Napoca, din cei 324.576 de locuitori ai orașului, 1 % (3.273 locuitori) s-au declarat ca fiind etnici romi.

Efectele politicii sociale dezastroase a primarului Boc: 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *