“Protestam, dar impotriva cui?”, “Pe cine dam jos, acum ca Ponta a demisionat?”, “Ce scandam?”. Sunt dilemele pe care le-au avut ardelenii iesiti ieri in strada. Fara lideri si fara un scop precis, clujenii au protestat pe bajbaite; nu stiau ce vor, stiau, insa, ce nu vor – sa nu mai existe coruptie si sa nu mai moara oameni din cauza incompetentei sistemului. Sociologul Ioan Hosu si psihologul Daniel David au explicat, pentru Ziar de Cluj, ce ii mana pe oameni sa iasa in strada, cu toate ca nu pot articula o lista de revendicari gandita si asumata. Sociologul Hosu crede ca viitorii lideri nu vor fi personificati de anumite personaje individuale, ci vor fi inlocuiti de tehnologie. Generatiile Y si Z se vor organiza in platforme si in grupuri care, spera ei, vor aduce schimbarea. Psihologul Daniel David crede ca dezorganizarea de acum nu va aduce nicio schimbare, ci va veni doar atunci cand generatia de tineri va ajunge in pozitii de influenta sociala.
Aseara cateva mii de oameni au marsaluit in centrul Clujului. Exact ca la protestele din februarie 2012 sau ca la cele din 2013, pentru Rosia Montana, oamenii au iesit in strada pentru problema cea mai arzatoare – calitatea vietii.
“Este acelasi fenomen, acelasi comportament colectiv generat, sa spunem, de comportamente deficitare ale clasei politice. Fie ca discutam despre Arafat, fie despre decizia in cazul Rosia Montana, fie despre modul in care coruptia institutionalizata afecteaza functionarea societatii, este modul in care cetateanul penalizeaza contraperformanta clasei politice”, pune punctul pe i sociologul Ioan Hosu.
Aseara, clujenii au scandat “Bucuresti, nu uita, Clujul e de partea ta”. Au iesit la o zi de la protestele ample din Capitala, dar manati de aceleasi motivatii.
“De ce acum? Este vorba de un eveniment care a provocat o emotie puternica. Este vorba de viata unor oameni, la fel ca si povestea cu Arafat, cand era vorba de sanatatea oamenilor, o zona in care ne regasim si ne gandim cu o emotie puternica. E vorba de viata si de moarte. La fel a fost si in cazul protestelor pentru Rosia Montana. Pana la urma, calitatea mediului tine de calitatea vietii. Cu aceste teme nu iti permiti sa jonglezi, sa le tratezi intr-o maniera bacanica sau romaneasca, ci cu maxima seriozitate”, adauga sociologul clujean.
De aceeasi parere este si psihologul Daniel David – oamenii din strada vor o alta calitate a vietii si alti lideri, mai umani.
“Revolta de acum e cea a tinerilor care au un profil mai vestic, un profil al individului autonom, impotriva unui sistem de organizare sociala bazat mai degraba pe rudenii, pile si relatii. Statul trebuie schimbat din radacini, astfel incat indivizii autonomi sa fie cei care se solidarizeaza dincolo de cunostinte, pile, relatii, pe baza unor valori extraordinare. Oamenii acestia striga pentru sincronizarea Romaniei cu spatiul vestic, doar ca nu cred ca sunt atat de articulati in program. Pentru ei e simplu – ar trebui sa avem o Romanie sincronizata cu valorile europene, caracterizata prin indivizi autonomi si puternici, solidaritate sociala, cooperare si incredere in oameni. Acestea ar trebui sa fie valorile pentru care ei striga, de fapt, si pentru care ei lupta. Doar ca nu le-au articulat inca. Sper sa le articuleze in urmatoarele zile, saptamani, pentru ca daca ei vor reusi sa schimbe ceva, nu va trebui sa asteptam cu totii 20 de ani, ci putem schimba Romania in 3-5 ani”, sustine Daniel David.
In analiza sa pe marginea psihologiei maselor, profesorul clujean Ioan Hosu este de parere ca exista, deja, o cultura a protestului. Iar, de data aceasta, Strada a fost confiscata de tineri.
“Exista o cultura a protestului, exista niste trasaturi generationale, si ma refer la generatiile sub 40 de ani, cei care contesta si refuza autoritatea care nu demonstreaza performanta si care nu are legitimitate. Ei se raporteaza diferit fata de generatiie anterioare la lideri sau la cei care guverneaza si conduc. Cei dinainte erau tacuti si inghiteau, era “Silent generation”: seful e sef, politicianul are pozitia statutul, puterea, trebuie sa-l respectam.
Generatiile tinere, care vin din urma, se raporteaza diferit la autoritate si, sigur, legitimitatea trebuie sa vina din ceva: din principii etice, din valori. E un tip de comportament social, caracteristic generatiilor Y si Z, care utilizeaza ICT-ul (Informational and Communication Technology, n.r.), au un alt tip de atitudine in raport cu autoritatea formala si prefera in locul ei mecanisme transparente, colaborative si bazate pe cooperare”.
Totusi, la protestul de aseara din Piata Unirii, la fel ca in celelalte orase din tara, multimea a simtit lipsa unor lideri care sa-i ghideze. In lipsa lor, rasar din multimi anonimi care vocifereaza scandari goale, personaje fara valoare. La Cluj-Napoca, cateva mii de oameni au fost condusi, ieri, de un jurnalist anonim, Horea Cristea, care a purtat multimea dupa bunul plac prin centrul Clujului. “Ce sa mai facem aici, hai sa mergem inapoi in piata”, spunea el la portavoce, iar oamenii il urmau fara sa clipeasca.
Despre nevoia de lideri, sociologul Hosu crede ca acestia se vor cistaliza, pana la urma. Dar nu ii vom identifica in personaje carismatice, care sa iasa din multime, ci in platforme, grupuri, ong-uri, toate coagulate in jurul unor idei bine conturate. Liderul viitorului apropiat, crede sociologul, nu va purta portavoce, pe strazi, ci se va muta in online. Acolo va avea loc adevarata revolutie, spune Hosu.
“Cu siguranta, intr-un orizont de timp relaitiv scurt, in termen de cateva luni, un an, o sa vedem genul de platforme, intr-o prima faza configurate in zona virtuala, dar cu siguranta o sa vedem si alternative institutionale care se vor forma: noi formatiuni politice, chiar daca vor fi ONG-uri, modalitati cu care nu suntem obisnuiti. Adica nu neaparat partide in forma clasica, traditionala. Aceasta forma este perimata, respinsa. Oamenii au deja o aversiune fata de <
> < >. Vor fi forme noi care atrag si inspira incredere. Liderii nu o sa-i mai vedem asa cum i-am vazut, in maniera clasica: unul din multime, carismatic, care directioneaza masele. Liderul este un termen difuz in momentul acesta si merge catre grupuri, nu catre individ. Tocmai asta resping protestatarii: personalizarea actului conducerii, a leadership-ului, duce la ideea de far al intelepciunii, de carmaci, de tar, creeaza impresia autoritarismului sau a liderului absolut. Cei care ies in strada acum tocmai spre asta se duc: spre forme colective. Conducator nu va fi unul: vor fi grupuri, vor fi platforme, vor fi idei. Ideile vor fi cele care vor aduna. Ideile generate de mai multi. Cred ca liderul in zona asta va fi tehnologia, nu omul. Oamenii din spatiul tehnologiei. Asta i-a coalizat, i-a mobilizat in actiunea colectiva si asta cred ca va insemna mult si foarte mult in viitoarele campanii. Este deja o competitie politica: o clasa politica cetateaul, votantii. Adica tot un joc politic”, incheie el.
Ambii specialisti sunt de parere ca protestele stradale, chiar fara un scop precis si in lipsa unor lideri, vor continua in zilele si saptamanile care urmeaza. Oamenii sunt nemutumiti de sistem, de intreaga clasa politica, indiferent de culoare. Si pana cand nu nu vor obtine schimbarea, chiar daca inca nu sunt siguri care este aceasta, nu se vor opri.