Pentru a doua duminică la rând, o parte dintre clujeni s-au raliat protestelor naționale „pentru a cere Guvernului retragerea definitiva a OUG-urilor referitoare la grațiere și amnistie”. Protestele au semănat foarte mult, melodic, cu cele împotriva exploatării de la Roșia Montană, scandările mergând pe aceeași linie sonoră, dar cu alte cuvinte, motiv pentru care protestatarii au putut fi bănuiți a fi „de serviciu”, aceeași grupare de oameni care au ieșit și în trecut la Cluj pentru a da cu pet-urile în asfalt pentru revendicări lipsite de vreo tentă locală. De ce nu protestează clujenii tocmai pentru asfaltul în care lovesc cu pet-uri, pentru problemele stringente ale Clujului, împotriva penalilor care, de ani de zile, condamnă Clujul la mizerie și la proiecte ratate este marea întrebare.
„Gândește global, acționează local” este o lozincă ce nu face parte din vocabularul civic al protestatarilor clujeni. Corupția, și în Cluj, la fel ca în restul țării, este în floare, penalii clujeni fiind, de cele mai multe ori, „amnistiați” și „grațiați” de către organele statului care par a închide mereu ochii atunci când este vorba despre „hoții” noștri. Mândria și „patriotismul local”, prost înțelese, ne fac să stăm în casă atunci când „penalii” noștri candidează pentru Parlament, atunci când stadionul este falimentat, atunci când ne pică podurile, când ne sunt servite piste de biciclete nefuncționale pe trotuare, pe bani europeni, când Primăria achiziționează softuri pe bani grei, care niciodată nu funcționează (cum este cazul Cluj Bike, a sistemului de ticketing, a parcometrelor etc.). Pe clujeni nu îi deranjează că cei care conduc județul își construiesc etaje neautorizate în buricul târgului la blocurile-turn dintre case, nu le pasă că băieții deștepți deținători de firme de construcție dau sistematic faliment sau intră în insolvență atunci când trebuie ca, din banii publici, să construiască sediul Filarmonicii sau parkinguri de cartier. Pe „tinerii frumoși și liberi” nu îi interesează că Primăria a alocat sute de mii de euro din bugetul local pentru finanțarea unui festival privat, mai apoi privatizat, atâta timp cât au putut dansa în voie la acel festival. Corupții noștri mereu sunt cool, doar ai altora sunt revoltători.
Penalii și corupții noștri sunt „de-ai noștri” și Piața Unirii devine o piață a dezbinării doar atunci când protestul e de bonton, doar atunci când are un ștaif național. Acum „pesediștii” îi acuză pe cei din stradă că sunt „peneliști” sau „useriști”, că sunt „soroșiști” sau naziști, uitând că Dragnea și-a câștigat statutul de „penal” în urma referendumului la care PSD + PNL a fost egal LOVE, adică USL. Și Nicușor Dan, Goțiu, Dohotaru au fost de partea USL la acel referendum.
Cei din stradă îi acuză pe cei de acasă, pe cei care îi blamează, că sunt „pesediști”, că le politizează protestul care, spun ei, nu este unul politic, ci unul pur civic, împotriva grațierii „hoților” din pușcării. Oare, daca romanii sunt pe bune atât de porniți contra penalilor, de ce îi votează mereu? De ce nu ies în stradă înainte de alegeri, pentru a cere retragerea penalilor de pe listele de partid?
Potrivit Constituției României, „inițiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților, senatorilor, precum și unui număr de cel puțin 250.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.” Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, însă spiritul civic al străzii ar putea propune o lege a lustrației pentru cei cu probleme penale. Și astfel problema ar fi tranșată din fașă.
Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, cel care cerea interzicerea candidaturii, pentru 3 legislaturi consecutive, a foștilor nomenclaturiști comunisto-securiști, ar putea deveni, printr-o nouă „revoluție” civică, un punct 8 de la Cluj sau de la București. Cetățenii care acum ies în stradă s-ar putea organiza în scopul demarării unei inițiative legislative de interzicere a „hoților” în Parlament timp de 3 legislaturi consecutive, după ce justiția i-a dovedit ca hoți și penali. Și ar rezolva problema. Numai că asta ar presupune muncă, iar ieșitul în stradă e mult mai cool decât strângerea de semnături pentru legiferarea onestității aleșilor.
Dincolo de asta, dacă clujenii ar fi mai preocupați de activitatea „hoților” locali, dacă i-ar atenționa prin proteste stradale ori de câte ori aceștia le fură viitorul prin proiecte ratate pe după coteț, din motive mereu discutabile și la limita legii, am trăi într-un oraș în care spiritul civic ar contribui activ la dezvoltarea urbei, la schimbarea mentalității găștilor politice care acum fac legea în Cluj.
Sigur că oamenii au dreptul de a ieși în stradă și de a protesta pentru orice, de la amnistie și grațiere, până la salvarea animalelor sălbatice din circuri. Însă, dacă protestele nu sunt aplicate la problemele locale, riscăm să rămânem, la final, doar cu circul, cu hoții noștri, cu lipsa de infrastructură, cu pepenarii și cu găinarii locali pe care nu trebuie să îi grațieze nimeni pentru că nimeni nu îi întreabă, din start, de sănătate.
Poate că spiritul critic al străzii ar trebui exersat mai mult chiar pe strada unde oamenii sunt riverani. Noi nu instigăm pe nimeni. Doar ne gândim: ce ar fi dacă…?
Foto: facebook.com