Rezultatele centralizate la nivelul judeţului Cluj de către Autoritatea Electorală Permanentă relevă faptul că PNL-ul a câştigat judeţul la mai puțin de două procente distanţă faţă de PSD. Surpriza acestor alegeri parlamentare a venit din partea USR, partid înfiinţat în urmă cu jumătate de an, care a reuşit să ocupe locul trei în preferinţele alegătorilor, depăşind astfel UDMR.
Județul Cluj are alocate 14 mandate în Parlamentul României, din care 4 la Senat şi 10 la Camera Deputaților. Înaintea redistribuirii, etapă încă nefinalizată, PNL a obținut trei mandate de deputat – Florin Stamatian, Adrian Oros, respectiv Sorin Moldovan şi un mandat de senator – Marius Nicoară. PSD Cluj s-a ales cu trei mandate la Camera Deputaților – Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu şi cu un mandat la Senat, care îi va reveni lui Vasile Ilea. Surpriza USR i-a oferit şansa lui Emanuel Ungureanu să îi reprezinte pe clujeni în Camera Deputaților. UDMR îl va trimite la Bucureşti, în Camera Deputaţilor, pe preşedintele organizaţiei judeţene a Uniunii – Csoma Botond, respectiv îi va reînnoi lui Laszlo Attila mandatul de senator. Steluța Cătăniciu ar putea reprezenta ALDE în Camera Deputaţilor. În urma repartizării celorlalte mandate, candidatul USR Mihai Goțiu ar putea obține un scaun călduț de senator, pentru următorii 4 ani. Tot în urma repartizărilor, ultimele trei mandate de deputaţi ar merge către PSD, USR şi UDMR, acestea revenind lui Cristina Burciu, Adrian Dohotaru și Hegedus Csilla.
Redistribuirea mandatelor poate genera surprize, astfel încât nu e exclus ca ALDE să rămână fără parlamentari de Cluj, ultimul mandat de deputat neatribuit putând ajunge la UDMR, pentru Hegedus Csilla sau chiar la PMP, pentru Rareş Rusu. Mult mai improbabil, dar nu imposibil ar fi ca ALDE sau PMP să obţină şi câte un mandat de senator în defavoarea UDMR sau a USR. Dechizători de liste la ALDE şi PMP pentru Senat sunt Radu Silaghi, respectiv Ştefan Burlacu.
Aceștia sunt aleșii clujenilor. Cine sunt însă cei care vor reprezenta Clujul în Camera Deputaților?
Florin Stamatian, candidat PNL
Profesorul universitar doctor Florin Stamatian e de peste un deceniu șeful Clinicii de Ginecologie I din Cluj Napoca, un medic dedicat, pionier al ecografiei în România și promotor al cercetării medicale, prin centrul IMOGEN, relativ recent înființat la Cluj-Napoca.
În anul 2004, Florin Stamatian a câștigat primul său mandat de consilier local. Între 2011 și 2014, Stamatian a ocupat funcția de prefect al judeţului Cluj. În iunie 2016 a devenit din nou consilier local.
Conform declarației sale de avere, Florin Stamatian deține un teren intravilan și o casă în municipiul Cluj-Napoca. Acesta mai are și două autoturisme (Peugeot 206 și BMW X3), tablouri și icoane în valoare de 20 000 de euro și bijuterii în valoare de 22 000 de euro. În contul curent, deschis la CEC Bank, Florin Stamatian a economisit 60 000 USD, 60 000 de lei și 12 250 de euro. Florin Stamatian mai deține și titluri de stat în valoare de 314 000 USD și a acordat un împrumut în valoare de 100 000 de euro.
Înainte de alegeri, Ziar de Cluj le-a adresat tuturor candidaților o serie de întrebări pentru a realiza un succint profil al acestora. La întrebarea dacă este de acord cu căsătoria între persoanele de același sex, Florin Stamatian a răspuns:
„În principiu, nu sunt de acord, de același sex să fie căsătorie și să adopte copil. Familia înseamnă să fie mamă, tată și copil. În rest, alte modalități de legalizare a legăturii e altceva. Dar, în principiu, sunt de acord cu cei 3 milioane care au semnat pentru schimbarea Constituției. Se poate legaliza prin parteneriat o legătură, dar nu prin căsătorie. Așa cum s-a semnat memoriul pentru schimbarea Constituției. Familia e formată dintr-un bărbat și o femeie. Noi suntem un popor ortodox, un popor care are o etică, o morală. Există o tradiție. Nu schimbăm noi acum tradițiile și obiceiurile poporului român. Să fim oameni serioși!”
La întrebarea dacă consideră a fi un bun proiect de țară unirea României cu Basarabia, Florin Stamatian a răspuns mai laconic:
„E greu de răspuns. Ce să spun, da, sigur? Normal că reîntregirea este un lucru util, unindu-ne putem fi mult mai puternici!”
Ziar de Cluj i-a mai întrebat pe candidații la viitorul legislativ care consideră că este rolul și scopul lor în Parlament, în cazul în care vor fi aleși:
„Eu, după experienţa pe care o am şi unde cred că pot să îmi aduc un aport, vreau să lupt pentru recâştigarea demnităţii profesiei de medic şi de dascăl. Asta înseamnă că începând de la respectul pe care trebuie să i-l acorde societatea până la mărirea salariului, până la a avea satisfacţia şi independenţa economică, pentru a putea să se dedice rolului pe care şi l-a ales ca profesor sau ca medic”, a răspuns Florin Stamatian.
Adrian Oros, candidat PNL
Adrian Oros a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj, este conferențiar universitar doctor, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România și preşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari Cluj. Între 2000-2001 și 2008-2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj. Între 2012 – 2016 a fost deputat PNL.
Conform declarației sale de avere, Adrian Oros deține un teren intravilan în Florești, un teren agricol în Jucu, un apartament în Cluj-Napoca și o casă în Florești. Deputatul are două autoturisme, un WV Golf și un BMW. Acesta a economisit 15 000 de euro într-un depozit bancar la Banca Românească și 34 664 de lei în contul curent deschis la BCR.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoriile între persoanele de același sex, Adrian Oros a răspuns:
„Nu sunt de acord pentru că nu mi se pare firesc. Îmi asum valorile tradiționale, familia tradițională și familia activă. Eu doar în asta cred: în familia tradițională și în familia activă, adică cei care merg la muncă, nu stau acasă! În mintea mea, o familie este formată dintr-un bărbat și o femeie care se duc la serviciu. Sunt două concepte diferite. Asta vizavi de mult discutata scădere demografică și că trebuie să încurajăm creșterea demografică. Da, dar prin încurajarea familiilor active, nu a celor care stau acasă și vor să trăiască eventual din alocațiile copiilor! Aceasta este părerea mea sinceră și o spun cu tot curajul, chiar dacă unii or să mă conteste!”
Întrebat care este rostul Curții de Conturi și dacă ar fi de acord cu desființarea acesteia, în condițiile în care raporturile anuale ale Curții sunt ignorate de către instituțiile statului care nu iau măsuri pentru remedierea problemelor constatate și, eventual, pentru acționarea în instanță a celor responsabili de cheltuirea ilegală a banilor publici, Adrian Oros a declarat că, pentru ca societatea să funcționeze, instituțiile, la fel ca persoanele fizice, ar trebui să își facă treaba:
„Nu cunosc exact care e procedura legală și care anume dintre instituții ar trebui să ia măsuri bazate pe raporturile Curții de Conturi, dar bănuiesc că sunt instituții care au trecute în regulamentul de organizare și funcționare aceste atribuții. Și ar trebui să-și facă treaba! Părerea mea este că fiecare, acolo unde lucrează, că e persoană fizică sau instituție, trebuie să își facă treaba. Și, dacă toți ne facem treaba, lucrurile merg! În momentul în care unii din acest lanț nu își fac treaba, totul se gripează. Asta, indiferent de ce domeniu discutăm.”
Sorin Moldovan, candidat PNL
Sorin Moldovan este licențiat în Studii Europene la Universitatea Româno-Americană. A urmat cursuri post-universitare la Colegiul Național de Apărare, Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București și un masterat în Relații Internaționale la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București. Între 2009-2010 a fost director în cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, între 2010-2012 a ocupat funcția de subsecretar de stat în cadrul aceluiași minister, iar din 2012 este director de marketing în cadrul firmei Labracom Construct SRL.
Conform initiativaromania.ro, „cariera politică îi este marcată la nivel public de suspiciunea de nepotism. Sorin Moldovan este fiul lui Petrică Moldovan, om de afaceri milionar din Oradea, membru al fostului PDL și prieten al fostului lider al PDL și PNL, Vasile Blaga. Care s-a îmbogățit din contracte cu statul. Conform presei locale din Cluj, „ca orice afacere locală care căpușează bugetele statului și cea creată de către Moldovan este una cu conexiuni multipartinice. Naşul lui Petrică Moldovan este fostul primar PDL de la Oradea, ulterior senator PSD, Petru Filip. De altfel, primul mare contract public câştigat de familia Moldovan a fost reabilitarea liniei de tramvai din Oradea pentru sumă de 8,3 milioane euro. […] după calculele noastre (din monitorizările de presă), între 2007- 2012, tatăl a încasat, din diverse contracte prin intermediul mai multor firme, peste 88 de milioane de euro.”
Presa națională a acuzat și ea ascensiunea politică a lui Sorin Moldovan, afirmând că aceasta se datorează exclusiv relațiilor financiare, politice și/sau de prietenie dintre familia Moldovan și Vasile Blaga și PDL/PNL. De altfel, este greu de justificat numirea lui Sorin Moldovan, la doar 1 an de la absolvirea facultății, în funcții de conducere în ministerele Guvernului României (director și subsecretar de stat).”
Conform declarației sale de avere, Sorin Moldovan deține un apartament de 117.23 mp în București și ceasuri în valoare de 10 000 de euro.
Horia Nasra, candidat PSD
Horia Nasra a absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității București și un masterat în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea ”Babeș Bolyai”. Între 2003-2010 a fost agent de vânzări în cadrul firmei SC Nasra Int. Trading Consultancy SRL, între 2013-2015 a fost consilier la cabinetul parlamentar al deputatului Aurelia Cristea, în anul 2014 a fost consilierul parlamentarului Corina Crețu, iar din vara anului 2016 este consilier local în Consiliul Local Cluj-Napoca.
Conform declarației sale de avere, Horia Nasra este „corect și cinstit”, adică nu deține nimic pe numele său.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoria între persoanele de același sex, Horia Nasra a răspuns:
„Căsătoria între persoane de acelaşi sex a fost recunoscută în SUA, Canada și mai multe țări europene, Anglia, Franța, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Danemarca fiind doar câteva exemple. În acest moment cred că căsătoria între persoane de același sex nu ar găsi un suport public majoritar, însă cred că, în timp, percepția se poate schimba. Pe mine nu mă deranjează subiectul și cred că toți trebuie să beneficiem de aceleași drepturi, indiferent de orientarea sexuală.”
Pe tema Curții de Conturi, Horia Nasra a declarat:
„Rapoartele Curții de Conturi trebuie luate în considerare în cel mai serios mod. Cred că este și de datoria consilierilor locali să ceară executivului fiecărei unități teritoriale explicații pentru concluziile rapoartelor.”
Întrebat dacă consideră a fi un bun proiect de țară unirea României cu Basarabia, Horia Nasra a declarat:
„Întrebarea dvs. și starea politică din Moldova îmi aduce aminte de ce scria columnistul moldovean Dumitru Crudu acum doi ani: «Încotro, Republica Moldova? Spre est sau spre vest? Înapoi, în prăpastie, sau înainte, spre un viitor european?» În contextul politic actual de la Chișinău, consider că prioritar pentru românii de pe ambele părți ale Prutului este parcursul european al Republicii Moldova. După integrarea Moldovei în Uniunea Europeană putem vorbi despre Unire. Desigur, pentru România, Moldova și românii de peste Prut trebuie să rămână priorități. Sângele apă nu se face!”
Cornel Itu, candidat PSD
Cornel Itu a absolvit Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. A lucrat, între anii 1982-2000, ca subinginer de instalație la Metalurgica Aiud și Someș SA Dej, ca șef de atelier și șef de secție. Între 2000-2004 a fost consilier local la Dej, între 2002-2008, director general la SC Mescom SA Dej, iar între 2004-2008, consilier județean în cadrul Consiliului Județean Cluj. A câștigat două mandate de deputat, în 2008 și 2012.
Conform site-ului initiativaromania.ro, „România Liberă îi acuză pe Cornel Itu și pe cei doi frați ai săi, Adrian și Mircea Itu, într-un articol din 2009, că ar deține monopolul asupra mediului de afaceri din Dej. Se presupune că cei trei ar fi transformat orașul “într-un adevărat fief”, folosindu-se de influențe puternice și relații sus-puse. DNA desfășoară o anchetă asupra adoptării unei legi, OUG 94 din 2013, pentru semnarea căreia ar fi fost oferite bunuri. Printre deputații care au semnat se numără și Cornel Itu.”
Conform declarației sale de avere, Cornel Itu deține un teren intravilan și o casă în Dej, un autoturism BMW și o Dacia Duster. Cornel Itu deține active financiare (depozite bancare, cont curent) în valoare totală de 38 664 de euro, acțiuni sau părți sociale în societăți comerciale în valoare de 53 380 de euro și a acordat un împrumut de 58 336 de euro.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoria între persoanele de același sex, Cornel Itu s-a declarat un ortodox convins:
„Eu nu sunt de acord. Eu sunt un ortodox convins și rămân la aceleași păreri, că nu accept o treabă de genul acesta! În primul rând, ar trebui făcut un referendum să știm dacă populația acceptă sau nu așa ceva. Și, în funcție de acest referendum, apoi putem discuta ce se întâmplă. Cel puțin, moralitatea și normele ortodoxiei nu permit așa ceva și eu rămân constant în credința ortodoxă care cred că a făcut foarte mult bine pentru statul român, în timp. Referendumul va putea decide. Referendumul pentru mine e capital. Dacă cetățenii vor hotărî că sunt de acord cu căsătoria între persoane de același sex, atunci o să mă supun acestei voințe. Dar, până atunci, rămân la convingerile mele și la percepțiile mele. Nu sunt pentru așa ceva.”
La întrebarea dacă consideră a fi un bun proiect de țară unirea României cu Basarabia, acesta a răspuns:
„Din punctul meu de vedere, da [este un bun proiect de țară unirea cu Basarabia – n.r.], dar acest lucru trebuie să îl hotărască cetățenii celor două republici și împreună cu parlamentele. Cred că poate fi benefică o unire a Basarabiei cu România.”
Cristina Burciu, candidat PSD
Cristina Burciu a absolvit Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universității Babes Bolyai-Cluj Napoca. Ea este și absolvent Corporate Accounting, Taxation Issues&Planing, Company Law Swinburne University of Technology, Melbourne, Australia și a urmat și un masterat în Management în Administrație, Instituții de Credit și Societăți Comerciale la Facultatea de Știinte Economice, Universitatea Bogdan Voda, Cluj Napoca.
Activitate profesională: Director economic – S.C. Compania de Apă Arieș S.A., Turda, 2013-prezent ; șef agenție – Intesa Sanpaolo Bank, Turda, 2008-2013; Deputy Branch Manager – Piraeus Bank, Turda, 2007-2008; ofiter tranzacții – Raiffeisen Bank, Turda, 2006; Finance Officer – Financial Department, Kraft Foods Australia, Origin Healthcare, Melbourne, 2003-2004 (Australia); Sef Serviciu Contabilitate – Banca Agricola, Turda, 1997-2001; Sef Birou Personal, Secretariat, Administrativ – Banca Agricola, Turda, 1993-1997; Economist – Birou Contabilitate, Banca Agricola, Turda, 1992-1993.
Conform declarației sale de avere, Cristina Burciu deține un autoturism Hyundai, având și datorii la BCR și BT de 33 000, respectiv 40 000 (în declarația de avere nu se specifică dacă este vorba despre lei sau euro).
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoriile între persoanele de același sex, Cristina Burciu s-a declarat ortodoxă:
„Nu. Nu sunt de acord. În primul rând, pentru că sunt creștin ortodoxă și, de acolo, explicația e simplă”, a răspuns candidata PSD, Cristina Burciu.
Emanuel Ungureanu, candidat USR
Emanuel Ungureanu este doctor în istorie. A absolvit Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul UBB, dar și Scoala Postliceală de Asistenţă Socială „Maranatha”, Cluj-Napoca.
Activitatea profesională: profesor de istorie – Liceul Teologic Adventist Maranatha, Cluj-Napoca, 2003-prezent; jurnalist de investigaţie – Radio MIX FM, Radio Impuls FM, Ştiri de Cluj, Cetăţeanul Clujean, Ziar de Cluj, 2003-iulie 2015; asistent social – Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, Cluj-Napoca (2002-2003), Spitalul Clinic de Copii Cluj (2003-2005), Căminul pentru Seniori ”Proiect Teodora”(2005-2007), 2002-2007; director de vânzări – SC. RD CONS INVEST SRL, Cluj-Napoca, 2009-prezent.
Conform declarației sale de avere, Emanuel Ungureanu deține un teren agricol și un apartament în Cluj-Napoca, dar și un autoturism Volkswagen.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoriile între persoanele de același sex, Emanuel Ungureanu a oferit un răspuns detaliat:
„Eu nu pot să mă bag în viața unor oameni, e o întrebare foarte personală, nu pot eu să decid ce aleg să facă două persoane de același sex sau de sex diferit. Eu nu sunt de acord să reglementăm prin lege viața privată. Eu nu sunt de acord nici ca majoritatea să impună minorității ceva, nici ca minoritatea să se impună majorității. Nu cred că legile pe care ar trebui să le facă statul român sau orice alt stat democratic ar trebui să ne întărâte sau să ne instige unii împotriva celorlalți. Eu aș vrea să se discute despre această temă în restul timpului, nu în campanie. De ce ne interesează familia, homosexualii, în campanie, când sunt teme care ne privesc în fiecare zi? Niciodată nu-i voi spune unei persoane dragi ce să facă cu viața ei!
Nu știu dacă o să legiferez (o eventuală propunere legislativă în acest sens – n.r.). Am dreptul să mă opun sau să mă abțin, nu știu ce o să fac la acel moment! Dacă voi simți că legea înseamnă să intru în viața intimă a unei persoane și să îi impun lucruri, ce mie nu-mi place, altuia nu-i fac! Eu nu sunt de acord ca noi să ne strângem 10 000 de oameni și să îi impunem unui grup mai mic ce să facă și ce să nu facă cu viața lor. Eu cred că dreptul la viață privată este un drept sacru. Temele mele de campanie sunt vizibile, pe mine mă interesează foarte mult să scoatem din spitale mizeria, să scoatem hoția din noi și dintre noi, nu să reglementăm relațiile intime. Aici este miza de fapt. Lumea vorbește despre căsătorie, despre tradiții, dar tema este pusă în spațiul public în foarte multe situații extrem de ipocrite. Gândiți-vă că oameni cu 6 neveste, oameni care și-au abandonat soția și trăiesc cu o persoană de 24 de ani, și e treaba lor ce fac, vorbesc despre căsătorie! E foarte multă ipocrizie!
O să vă răspund printr-un exemplu: am o prietenă foarte bună, profesor universitar, o femeie ortodoxă, dar din aceea care chiar crede în ce spune și face ceea ce spune. Și mă trezesc că vine într-o zi la mine plângând și spune: «Fiul meu, care este student la Viena, îmi zice: mamă, eu sunt gay!» Prima reacție a acestei doamne a fost să pice jos! Și, a doua, l-a luat în brațe și i-a spus: «Eu te iubesc indiferent cum ești sau indiferent ce o să faci în viața asta!» Întrebarea mea, pentru cei care vorbesc despre familia tradițională: ce ar trebui să facă o mamă când fiul ei îi spune că are un iubit, că vrea să își întemeieze o viață cu un alt tânăr? Ar trebui un pic să ne punem în alte piei! Așa, să le dăm sfaturi la alții, suntem un popor plin de sfătuitori, de analiști, de interpreți! Eu trăiesc în situații reale și văd extrem de multă ipocrizie! Haideți să ne uităm care e rata divorțurilor! Haideți să vedem, familiile tradiționale sunt ok? Haideți să vorbim despre copiii noștri, că ni-i batem, nu despre faptul că norvegienii îi păzesc pe-ai lor să nu fie bătuți! Adică, mi se pare că discuțiile astea de o lună, în care noi încercă să spunem, aceia sunt drepți, aceia sunt strâmbi, sunt foarte perverse! Cum eu nu sunt de acord cu ideea că cei care sunt în PSD sunt ca Dragnea sau toți cei care îl iubesc pe Cioloș sunt ca nu știu ce sponsor pe care îl cheamă Soros, mi se pare că temele acestea care dezbină și votul împotrivă au murit! Eu sunt pe stradă în Dej și văd în ochii alegătorilor ori disperare, ori scârbă față de tot ce înseamnă politician și tot ce înseamnă politică. Și nu e vina mea pentru asta! Am fost făcut hoț într-o singură zi, cât n-am fost făcut în viața mea!”
Întrebat dacă consideră a fi un bun proiect de țară unirea României cu Basarabia, Emanuel Ungureanu a declarat următoarele:
„Aș fi răspuns în alt fel acum 10 ani. Vreau să pornim invers, toți politicienii care sunt întrebați de această temă, de obicei vorbesc din perspectiva României, a României din care nu mai face parte Basarabia. Eu, ca istoric, am o durere mare în suflet, pentru că, în iunie 1940, Parlamentul României nici măcar nu s-a sinchisit să se întrunească într-o ședință solemnă și să condamne anexarea Basarabiei. Și vreau să încep prin această durere. Noi nu ne-am exprimat atunci nici măcar simbolic, darămite să fi tras vreun glonț împotriva celor care ne-au rupt o bucată din țară! Acum, din păcate, întrebarea aceasta ar trebui să fie pusă mai degrabă peste Prut. Pentru că nu este niciun dubiu că România vrea să se unească cu Basarabia! Întrebarea este: Basarabia vrea să se mai unească cu România? Pentru că acolo Basarabia e sfâșiată în două și s-a văzut și la alegeri: tineri care au cetățenie română, care lucrează în străinătate, doresc unirea cu România, își doresc intrarea în Uniunea Europeană, dar este o bună parte a populației, de care trebuie să ținem cont, că este democrație, care își dorește, mai degrabă, o apropiere de Rusia. Îl avem președinte în Moldova, că ne place sau nu, pe Igor Dodon, care este un pro-rus. Deci, marea întrebare care se pune acum, când mai avem încă 2 ani și sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, întrebarea este: ne mai vrea Basarabia? Și, ce parte din Basarabia ne vrea? Nu dacă vrem noi! Nu cred că este vreun politician care să spună că nu ar dori să ne lipim de Basarabia! Și aici iar suntem într-o zonă a ipocriziei, despre care am mai discutat. Ce am făcut noi în acești ani, din punct de vedere economic, nu cu vorbe, ca să ne apropiem de Basarabia? Foarte puține lucruri! Ce am făcut, din punct de vedere cultural, ca să ne apropiem de Basarabia? Foarte puține lucruri! Așa, de 1 Decembrie, zicem lucruri frumoase, că vrem să ne unim, ca să dea bine la popor! Eu sper ca noua generație de politicieni să facă lucruri pentru ca să nu pierdem nici acea parte din Basarabia care ne mai vrea! Care nu mai este nici foarte multă și nici foarte vocală! Dovada că Basarabia e mai departe de România decât era acum 10 ani, dovada clară este faptul că nu este Maia Sandu președinte, ci Igor Dodon! Asta este dovada că nu am făcut ceea ce trebuia în acești ani!”
În privința Curții de Conturi, Emanuel Ungureanu a explicat:
„Ani de zile ne-am plâns că nu-și face treaba Curtea de Conturi, că este o instituție politizată și acum, când își face treaba, strigăm toți, ca într-o țară de nebuni, de ce nu se sesizează instituțiile care ar trebui să valorifice rezultatele Curții de Conturi. Adică, eu nu vreau să se desființeze tocmai o Curte de Conturi care e atât de eficientă, în sfârșit își face treaba, și ce treabă! Uitați-vă ce se întâmplă pe Untold! Acolo este flagrant!
S-au dat bani publici fără niciun fel de discernământ, s-au dat sporuri salariale! Problema nu este la Curtea de Conturi, problema este la DNA, problema este la DIICOT. Aceste instituții trebuie să iasă din zona exercițiilor de imagine pentru că mi se pare de tot râsul că rapoarte de conturi care arată pagube în buget de zeci de mii, de sute de mii, de milioane de euro nu sunt băgate în seamă și DNA-ul ne scoate ochii, fără să se supere nimeni, cu 60 de bilete pe care le-ar fi dat nu știu cine pentru nu știu ce politician! Bine, dacă Anna Horvath a furat sau a făcut fărădelegi, să le vedem, dar dacă fărădelegea lui Anna Horvath este 60 de bilete și rapoartele Curții de Conturi sunt lăsate de izbeliște și nu le valorifică nimeni, asta înseamnă că ar trebui să se desființeze alte instituții, nu Curtea de Conturi! Deci, Curtea de Conturi, în sfârșit, își face treaba și îi felicit din toată inima și aștept cu nerăbdare și am foarte mare încredere că DNA Cluj va ieși din zona amorțelii în care se află după cazul Apostu; de la cazul Apostu, nu am mai văzut niciun caz consistent, din punctul meu de vedere, minus cazul Uioreanu, însă ar trebui cineva să facă ceva cu aceste rapoarte și felicit Curtea de Conturi pentru că își face treaba! În sfârșit, își face treaba!”
Întrebat care consideră că este rolul și scopul său în viitorul legislativ, Emanuel Ungureanu a declarat:
„Scopul unui parlamentar, indiferent de partid, este să îi asculte cu foarte mare atenţie pe oameni, să asculte ideile bune care le îmbunătăţesc viaţa oamenilor obişnuiţi, indiferent de partidul care promovează o anumită lege, o idee; şi în acelaşi timp, rolul unui parlamentar este acela de a corecta legile care s-au făcut prost, până acum. Spre exemplu, a rămas nerezolvat, după un referendum, numărul parlamentarilor. Voinţa populară nu poate fi ignorată. Poporul a spus că trebuie să se reducă numărul de parlamentari. Şi noul Parlament nu mai trebuie să ignore această voinţă. Un alt exemplu: s-a vorbit în ultimele săptămâni despre transplanturi, deşi eu vorbesc de ani de zile. Trebuie făcută o lege nouă, şi asta voi face eu ca parlamentar, şi vorbesc din experienţa mea de viaţă, din ce-am văzut, din ce-am trăit. Voi propune să se incrimineze prin lege traficul de organe şi ţesuturi umane. Insist foarte mult că oamenii nu-şi pot lua ideile şi proiectele de lege dacă nu stau în stradă. Eu voi sta foarte mult timp în Cluj. Să nu se aştepte lumea că voi sta ca o focă, să dau din mâini în Parlament. Trebuie să ştiu ce vor clujenii, ca să ştiu ce legi să fac pentru ei.”
Adrian Dohotaru, candidat USR:
Adrian Dohotaru este licențiat în jurnalism la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul UBB. A urmat un masterat la Facultatea de Litere (UBB) și și-a luat doctoratul în cadrul Institutului de Istorie George Bariţiu Cluj-Napoca al Academiei Române.
Activitatea profesională: freelancer – colaborări la CriticAtac, TOTB, etc., 2010; realizator radio – emisiune Radio Cluj, 2003-2009; colaborări la instituţii media locale şi regionale (TVR Cluj, Cetăţeanul Clujean, Informaţia de Cluj, Ziua de Cluj etc.) şi la publicaţii culturale (Tribuna, Steaua, Vatra, Dilema Veche, Observatorul Cultural, Tiuk! etc.), 2006-2009; cercetător – Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeş-Bolyai.
Site-ul initiativaromania.ro precizează faptul că, în ceea ce privește activitatea politică a lui Adrian Dohotaru există și anumite controverse:
„Conform informațiilor din presa locală, Dohotaru a „lucrat o scurtă perioadă în biroul deputatului PSD Aurelia Cristea […] în perioada în care aceasta se pregătea să candideze la Primăria Cluj-Napoca”, pregătindu-se să candideze pe lista PSD pentru Consiliul Local. Nu a mai candidat după ce Aurelia Cristea nu a mai fost candidată la primărie.”
Csoma Botond, candidat UDMR
Csoma Botond este licențiat în Științe Sociale la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. A absolvit și Facultatea de Drept din cadrul UBB și un masterat în Drept Internațional la Universitatea Central Europeană, Budapesta.
Activitatea profesională: consilier local – Consiliul Local Cluj Napoca, 2006-prezent; consilier juridic – Agenția Domeniilor Statului, Reprezentanța Teritorială Cluj; consilier juridic – Asociația pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale; consilier de stat – Cancelaria Prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu; cadru didactic – Universitatea Sapientia.
Conform declarației sale de avere, Csoma Botond deține 21 ha de pădure în județul Sălaj și un apartament.
Conform initiativaromania.ro, „în 2015, i-a reproșat primarului Emil Boc că nu afișează în maghiară denumirea orașului Cluj Napoca pe plăcuțe bilingve. Mai exact, consilierul i-a reproşat lui Boc faptul că Primăria Cluj-Napoca a declarat recurs la decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş: „Eu cred că atâta timp cât Primăria face apel împotriva unei decizii de a afișa și în limba maghiară denumirea municipiului, această noțiune denotă faptul că multiculturalismul la Cluj este un concept gol și fără conținut. Nu ne putem lăuda că suntem un oraș multicultural atâta timp cât promovăm o acțiune în justiție, de fapt, împotriva multiculturalismului și împotriva limbii maghiare în spațiul public”.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoriile între persoanele de același sex, Csoma Botond a răspuns:
„E un subiect mai complex. Cred că primul pas ar fi adoptarea unei legi privind parteneriatul civil între două persoane de același sex. Cred că această lege ar fi o măsură echitabilă față de această categorie de persoane. Cred că, prin această lege, în multe privințe, viața lor ar fi mai ușoară: ar putea moșteni unul după altul, ar putea contracta un credit împreună. În foarte multe țări din Uniunea Europeană acest parteneriat civil există. Cred că România este printre puținele țări în care nici parteneriatul civil între două persoane de același sex nu există. Cred că acesta ar fi primul pas. Iar, privind căsătoria între persoane de același sex, cred că trebuie să avem o dezbatere amplă, largă, bazată pe toleranță, cum a spus și președintele Iohannis, care a avut o intervenție pe marginea acestui subiect, acum vreo 10 zile, o dezbatere unde trebuie relatate și aduse în fața publicului toate elementele acestei probleme.”
Întrebat dacă consideră a fi un bun proiect de țară unirea României cu Basarabia, Csoma Botond a declarat:
„Nu m-am gândit la acest subiect, dar cred că proiectul acesta există. Oricum, foarte mulți oameni politici și-au exprimat în acest sens voința pentru realizarea acestei uniri. Credeți că sunt unii care nu vor această chestiune? Eu nu sunt specialist în chestia asta, trebuie să vedem și contextul geopolitic. Dar, în principiu, eu nu am nimic împotrivă. Dacă majoritatea societății românești consideră că… eu nu aș avea nimic împotrivă, numai nu știu când ar fi momentul sau contextul geopolitic, de aceea nu m-am ocupat de aceasta, pentru că implică anumite rațiuni și aspecte și de ordin geopolitic.”
În chestiunea Curții de Conturi, Csoma Botond a afirmat că Primăria ar trebui să aibă un punct de vedere referitor la raportul Curții de Conturi, municipalitatea având posibilitatea ca, dacă consideră concluziile raportului nejustificate, să se adreseze justiției:
„Cred că această decizie a Camerei poate fi contestată în justiție, nu? Eu nu cred că ar trebui să desființăm Curtea de Conturi. În toate țările civilizate și în democrațiile occidentale există Camera de Conturi. Dar, știu că există și posibilitatea ca, în cazul în care unitatea la care s-a făcut controlul nu este de acord cu raportul Curții de Conturi, se poate contesta în justiție și, până la urmă, justiția are ultimul cuvânt de spus în această materie. Nu cunosc în detaliu raportul Curții de Conturi, dar, sigur că Primăria ar trebui să aibă un punct de vedere și dacă crede că raportul Curții este nejustificat sau conține inadvertențe, atunci se poate adresa justiției.”
Întrebat care consideră că este rolul și scopul său în viitorul legislativ, Csoma Botond a răspuns:
„Rolul și scopul meu este să fac legi! De-asta vreau să mă duc în Parlament! Am vorbit în campanie de mai multe chestiuni. Am vorbit despre modificarea Legii 215, de a reduce la 10%, de la 20%… obligativitatea inscripționării și în limba unei minorități a denumirii localităților și introducerea unui prag alternativ de 5000 de persoane, deci, dacă trăiesc 5000 de persoane aparținând unei minorități într-o localitate, atunci să fie posibilă inscripționarea în limba acelei minorități denumirea localității. Acesta ar fi un proiect. Al doilea proiect se referă la educație. Am fost foarte mult prin județ și trebuie să creăm niște centre școlare, pentru că nu putem să aducem toată lumea la Cluj. Și, dacă vrem ca oamenii să aibă o viață decentă, nu numai în municipiul reședință de județ, ci și în celelalte regiuni ale județului, atunci ar trebui să creăm și centre școlare în anumite regiuni ale județului. Deci, aș lucra pe educație. Și, a treia chestiune se leagă tot de, sigur, de infrastructură am vorbit foarte mult, sigur, nu este chiar atribuția principală a unui deputat să aloce bani pentru județ, aceasta este sarcina Guvernului, dar cred că toți, ca parlamentari clujeni, trebuie să facem lobby ca acele proiecte de infrastructură, de care vorbim de 10 ani la rând… acum se pare că autostrada aceasta, centura urbană sudică se va realiza pentru că a fost inclusă în master planul de mobilitate și vom primi, se pare, finanțare de la Uniunea Europeană. Pe chestia asta trebuie să legăm centura Apahida-Vâlcele de autostradă și trebuie să convingem, cred, investitorii, ca să nu investească numai în Cluj, ci și în celelalte regiuni ale județului, pentru că este o foarte mare diferență de nivel în privința posibilităților de trai, între Cluj și județ. Nu e corect, după părerea mea, ca toate investițiile să se concentreze numai în Cluj!”
Hegedus Csilla, candidat UDMR:
Hegedus Csilla a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice – Universitatea Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca, și Facultatea de Dezvoltare a Resurselor Umane – Universitatea din Pecs.
Activitate profesională: secretar de stat – Ministerul Culturii, martie 2014-decembrie 2014; secretar general adjunct – Uniunea Democrată Maghiară din România, 2011-prezent; consilier personal al ministrului – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, 2010-2012; director executiv – Fundaţia Transilvania Trust, 1997-2014.
Conform declarației sale de avere, Hegedus Csilla deține două terenuri în Cluj-Napoca și în comuna Gârbău, un apartament în Cluj-Napoca și o casă în comuna Gârbău. Aceasta mai deține și active financiare (cont curent și depozite bancare): 23 669 de lei și 1 174 de euro.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoriile între persoanele de același sex, Hegedus Csilla a răspuns:
„Nu s-a discutat suficient până acum despre acest subiect în spațiul public românesc. În Europa și în SUA există state care permit căsătoria, altele parteneriatul întregistrat sau uniunea civilă, iar alte state refuză orice drepturi. În opinia mea, o dezbatere publică, cu implicarea tuturor factorilor interesați în acest subiect, este necesară, pentru a vedea care este opinia cetățenilor.”
În ceea ce privește chestiunea Curții de Conturi, Hegedus Csilla a declarat:
„Legislația românească este incoerentă în ceea ce privește finanțarea actelor culturale, ale programelor și proiectelor din acest domeniu. Uniunea Europeană, în programul-cadru Europa Creativă solicită cofinanțarea proiectelor culturale, atât din fonduri publice, cât și din venituri generate de proiectul respectiv. Nu cunosc în detaliu raportul Curții de Conturi, dar în general cred că ar fi foarte util ca atunci când se constată că, din punctul lor de vedere, nu s-a respectat legea, să vină cu soluții de îmbunătățire a modului în care UAT ar fi trebuit să procedeze și să susțină aceste propuneri cu o bază legală solidă.”
Steluța Cătăniciu, candidat ALDE
Steluța Cătăniciu este licențiată în Drept la Universitatea Babeș-Bolyai.
Activitate profesională: avocat – Cabinet individual de avocatură “Steluţa Cătăniciu” Cluj-Napoca, Baroul Cluj, 1997-prezent; deputat – Camera Deputaților, 2012-2016; consilier local – Consiliul Local Cluj-Napoca, 2008-2012; consilier judeţean – Consiliul Judeţean Cluj, 2005-2008.
Conform initiativaromania.ro, „în 2013, Steluţa Cătănciu a fost găsită în conflict de interese administrativ de Agenția Națională de Integritate. Decizia ANI a rămas definitivă în instanță.
În 2015, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au anunțat că Steluța Cătăniciu s-a aflat și într-o situație de incompatibilitate pe vremea când ocupa funcția de consilier local clujean și, în același timp, a reprezentat în instanță o societate comercială pentru care și-a exprimat votul de membru al CL din cadrul municipalității clujene.
Este inițiator al unui proiect de lege de modificare a legii avocaturii care oferea avocaților imunitate de facto pentru anumite fapte penale și ducea la nulitatea unor probe în dosare de corupție deja instrumentate de DNA. Conform proiectului de lege, procurorii nu au voie sa ridice înscrisuri, să pună sub sechestru sau să dispună confiscarea comunicărilor scrise între client și avocat, și nici a „suporturilor de sunet, imagine și date”, adică a calculatoarelor sau telefoanelor mobile aparținând avocaților. Una din modificările introduse face practic imposibilă și ineficientă interceptarea avocaților, deoarece aceștia trebuie anunțați de judecător de îndată că împotriva lor s-a dispus măsura interceptării. Un alt amendament depus prevedea că avocații nu răspund dacă nu denunță fapte de corupție despre care află în exercitarea profesiei.
Steluța Cătăniciu a inițiat un proiect de lege care ca doar primarii și consilierii condamnați penal cu executare să își piardă mandatele.”
Conform declarației sale de avere, Steluța Cătăniciu deține 4 terenuri în județul Cluj și 7 imobile, în Cluj-Napoca și Florești, împreună cu soțul ei.
La întrebarea dacă este de acord cu căsătoriile între două persoane de același sex, Steluța Cătăniciu a răspuns:
„Nu sunt de acord! Eu, în 2013, alături de alți doi colegi, am și făcut o propunere legislativă către comisia specială pentru modificarea Constituției, în care am solicitat ca această modificare privind căsătoria între un bărbat și o femeie să fie făcută în Constituția României. Consider că așa este normal, firesc”, a declarat Steluța Cătăniciu.
În problema Curții de Conturi, Steluța Cătăniciu a declarat:
„Eu nu am văzut ca toată lumea să ignore rapoartele Curții de Conturi, sigur, referindu-mă la instituțiile statului care ar trebui nu doar să țină cont, ci să se autosesizeze cu privire la astfel de rapoarte ale Curții de Conturi pentru că, în cazul unor persoane publice, sau nu, de multe ori se autosesizează din articolele de presă, atât DNA-ul, cât și restul parchetelor. Bănuiesc că sunt indiferente la astfel de rapoarte ale Curții de Conturi doar atunci când există un interes. Depinde pe cine ar afecta raportul respectiv și dacă există un interes ca persoana respectivă să nu fie subiectul unui dosar penal, pentru că ceea ce Curtea de Conturi sesizează de obicei se finalizează cu un dosar penal; depinde ce interese au instituțiile respective cu privire la persoanele față de care Curtea de Conturi finalizează astfel de rapoarte. [Dacă, în condițiile acestea, mai are rost să existe Curtea de Conturi – n.r.], asta ar trebui să-i întrebați pe ei, pe cei de la Curtea de Conturi, care sunt foarte bine plătiți, au foarte multe facilități, sunt unii dintre cei mai bine plătiți bugetari ai statului român și ar trebui să-i întrebați, să le adresați lor întrebarea dacă această instituție mai are rost sau nu mai are rost, atâta timp cât ea este ignorată de către celelalte instituții ale statului. Eu cred că cei de la Curtea de Conturi ar trebui să sesizeze în mod direct, atunci când constată că există încălcări ale legii, indiferent despre cine este vorba, să sesizeze în mod direct organele statului, atât în ceea ce privește DNA-ul, cât și restul parchetelor.”