Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a publicat recent cele 37 de volume cu marturii despre fenomenul torturilor si ororilor practicate de Securitate in penitenciarul de la Pitesti. Intre cei care deconspira, acuza si relateaza fapte greu de imaginat se afla si cativa clujeni. Intre ei, Cornel Pop si Constantin Juberian, oameni de incredere ai lui Eugen Turcanu, faimos tortionar.
Potrivit datelor de pe cnsas.ro, experimentul de la Pitesti a inceput in septembrie 1949 si a fost precedat de antecedentele de la penitenciarele Suceava si Targusor, “unde s-a folosit pentru prima oara termenul de „reeducare”, intentionandu-se convertirea ideologica la noile comandamente ale puterii comuniste”.
“La inceput legate inextricabil de ancheta, de descoperirea suspectilor inca nearestati, convertirile, care erau finalizate printr-o declaratie de desolidarizare, si-au schimbat mai tarziu recuzita si miza”, se arata aici
Eugen Turcanu, eroul sinistrelor marturii si descrieri publicate recent a fost “legionar convertit oportunist la noile comandamente ideologice, fost membru al Uniunii Nationale a Studentilor din Romania, o organizatie de comunizare a vietii studentesti, primit in Partidul Comunist, cu un rol mai curand periferic la penitenciarul Suceava, devine la Pitesti un actor central”. Ofiterii de contrainformatii din penitenciar il aleg ca principal pion in operatiunea ce urma sa fie declansata.
“Turcanu a gasit o rezolvare fara fisura. Singura cale sigura, in fata careia simularea putea fi fructificata (fabularea era intens uzitata si apreciata) sau folosita pentru amplificarea blamului, era folosirea bataii si torturii. in fata torturii nu exista simulare eficace”, se mai precizeaza pe site.
„A sparge unitatea legionara”, odata cu care realizare „detinutii dezbinati se vor demasca reciproc”, a constituit miza actiunii ofiterilor Biroului Inspectii.
“N-a existat un scop real al operatiunii de la Pitesti, altul decat exterminarea fizica a detinutilor sau exercitiul sadic al cruzimii”, se mai precizeaza aici.
Cornel Pop s-a supus rapid ordinelor lui Turcanu
Potrivit documentelor, Pop Cornel, nascut in 3 septembrie 1924 in comuna Girbau, regiunea Cluj, a fost fost student la medicina in Cluj, necasatorit, cu ultimul domiciul in Lopedea Veche, raionul Aiud, detinut in Penitenciarul Gherla, condamnat la 15 ani pentru activitate revolutionara.
“Dupa rebeliunea din ianuarie 1941, o parte din legionari au fugit in Germania, unde au fost instruiti in scoli de spionaj ca teroristi si diversionisti”, au scris autorii raportului, semnat de anchetatorul Toma Niculae.
Grupul din care facea parte Pop avea o lista de invinuiri, cum ca ar fi facut culegere de informatii economice, de spre export, schitele intreporinderilor, date militare, deciciziile CC al PCR, sau “culegere de informatii despre organizatiile subversive din tara. ”
Potrivit site-ului procesulcomunismului.ro, de Pop isi amintea chiar si Valeriu Anania, cel care avea sa devina peste decenii Mitropolitul Bartolomeu.
“Acesta (Anania, lider al grevei studentesti de la Cluj, n. r.) i-a spus ca, in timpul evenimentelor acelea, a venit la el Pop Cornel si i-a cerut, din ordinul Comandantului Nistor Chioreanu, sa opreasca greva. Parintele era pe atunci student in anul doi la Medicina si conducea greva în calitate de vice-presedinte la „Petru Maior”. Pop era numai seful unitatii legionare din acel an de studii, nu si seful studentilor din intregul an. Nu lungesc vorba, daca mai spun ca majoritatea studentilor au hotarat continuarea grevei, desi Valeriu Anania, conducatorul întrunirii, in prima parte a dezbaterilor a fost impotriva acestui fapt, aratandu-si intentia de a se retrage, fapt dovedit atat prin prelungirea discutiilor, cat si prin lozinca lansata în cuvantarea sa: „Sa te superi când vrei tu, nu când vor altii”, verbe care se regasesc si în cuvântarile rostite la aniversarea celor 50 de ani de la acele evenimente””, se arata aici.
In urma “reeducarii”, potrivit documentelor, cei in cauza “bateau si torturau detinutii, fortandu-i sa dea declaratii in care trebuia sa-si arate asa-zisa activitate pe care au desfasurat-o inainte de arestare. Declaratiile care erau false le preda biroului de inspectii, cu scopul de a deruta organele de stat si de a-si face o platforma in care ei sa apara ca reeducati”. Maltratarile au ucis cativa oameni, in timp ce altii au ramas cu infirmitati.
In 25 decembrie 1949 incepe tourturarea detinutilor la ordinele lui Eugen Turcanu, cel care avea sa fie numit mai tarziu “demonul care a pus in scena experimentul Pitesti”.
Unii oameni au fost ucisi prin tortura, altii s-au sinucis
“Prin metodele cele mai odioase de tortura in penitenciarul Pitesti au fost omorati urmatorii: Nita Corneliu, Angelescu Eugen, iar Serban Gheorghe si Vatasoiu Gheorghe s-au aruncat de la etaj, dupa care au decedat”, arata raportul.
S-a recurs chiar si la inlocuirea unui cadavru cu cel al unui detinut care murise in urma torturilor aplicate de Puscasu Vasile, un alt lider al gruparii. Informatiile culese in acest fel erau ascunse in podul penitenciarului Gherla. Chiar si medicul inchisorii era santajat de acestia pentru a le face servicii de curierat.
Numele lui Cornel Pop apare abia dupa cateva pagini intre cei 200 de informatori plasati de Turcanu si Puscasu pentru strangerea de informatii, organizarea de sabotaje in atelierele penitenciarului Gherla.
“Pentru a determina detinutii sa faca declaratii false despre activitatii lor, erau batuti cu bate, pumnii, cureaua, se striveau degetele de la maini si picioare cu un aparat confectionat din doua bete rotunde, erau tinuti mai mult timp in pozitii chinuitoare”, se arata in document, cu mentiunea ca trei oameni au murit in urma acestor chinuri, iar la patrulea s-a sinucis.
Despre Cornel se mai aminteste ca, dupa eliberarea din Penitenciarul Aiud “a continuat sa desfasoare activitate legionara” si ca avea raspunderi pentru aceasta activitate in Cluj, Baia Mare, Satu Mare si Oradea, unde inarma si pregatea oameni pentru “actiuni de teroare si revolta”.
“In penitenciarul Pitesti, pana in 1950, a luat in pregatire legionara pe detinutii Murarescu Vichente, Popescu Gheorghe si Plapsa Lucian. Din ianuarie 1950, pana in mai 1950, fiind batut, a acceptat sa-si faca asa-zisa demascare, dand informatii despre activitatea legionara a sa si a altora, detinutului legiora Turcan Eugen. Fiind considerat ca om de incredere a lui Turcanu Eugen, din decembrie 1950, impreuna cu legionarul Leonida Titu si altii, a condus maltratarile din camera 2 subsol Pitesti in scopul scoaterii de informatii si maltratarii detinutilor pentru a duce activitate sub masca demascarii”, arata raportul.
Pana la parasirea penitenciarului Pitesti, de unde a fost mutat in cel de la Gherla, clujeanul a fost folosit de Turcanu “in probleme speciale, fiind trimis in mai multe camere din penitenciar de unde sa clueaga informatii despre starea detinutilor, in special despre starea de spirit a celor de la munca silnica”.
Sef la maltratare
Astfel, din februarie 1951, acesta a condus maltratarea destinutilor de la camera 3 subsol. Folosea ca metode de tortura “bataia cu bastonul, curele, picioare de la pat, peste tot corpul, calca detinutii in picioare, obosirea pana la exterminare prin supunerea detinutilor la exercitii fizice fortate. De asemenea, Cornel Pop forta detinutii sa manance rapid mancarea calda.
“Ancheta a stabilit ca Pop Cornel fiind un vechi sef legionar, cu bogata activitate afara, a desfasurat aceasta activitate in penitenciar cu scopuri criminale, pentru a lovi in actualul regim,( …)a incadra noi elemente, iar o data eliberati sa continue lupta impotriva actualului regim din RPR”, se incheie prezentarea facuta acestuia.
Juberian a fost student la Drept
Un alt “legionar” de la Cluj prezentat in document este Constantin Juberian. Inscris in 1947 la Facultatea de Drept din Cluj, acesta ar fi fost sef de familie al Consiliului Studentesc Legionar din Cluj condus de Babuscu Chirica. In vara aceluiasi ani, acesta a fugit in munti, alaturi de alti doi studenti. Ulterior a fost arestat si a stat in penitenciarele din Cluj si Pitesti pana in 1950.
“Din cele ce i-au fost spuse de Turcanu Eugen, a aflat ca el a fost initiatorul tacticei legionare pe care a pus-o in practica in Penit. Pitesti si a denumit-o “reeducare-demascare”, arata documentul.
Mai mult, se povesteste un episode care ii are in centru pe “cei veniti de la Cluj”.
“In iulie 1950 a venit in acea camera Turcanu Eugen care le-a spus celor veniti de la Cluj problema “demascarilor” si cum acestia au refuzat a inceput torturarea lor de catre cei trimis de Turcanu in camera si care la randul lor, i-au determinat sa-si faca “demascarea” in urma torturilor”, se arata aici.
In august, 1951, Juberian a fost transferat la Penitenciarul Gherla. Alaturi de Cornel Pop, acesta a reusit, la comanda lui Turcanu, o reunire a “legionarilor studenti cu muncitorii legionari”.
Ion Voin ar fi maltratat oameni inclusiv la Canal
Ion Voin este un alt student la Medicina din Cluj care a condus unitati legionare. Si el a fost “reeducat la Pitesti”, dupa care, la comanda lui Turcanu, a schingiuit si ucis oameni la penitenciarul din Gherla. Intre metodele sale de maltratare se numarau, de asemenea, bataile, dar si faptul ca “punea sare multa detinutilor in mancare si-i ogliga sa manance asa fara a le da apa” si ii tinea nedormiti pana cand ii acceptau ordinele si ideile.
“Voin Ion a continuat activitatea de culegere a informatiilor pe care a desfasurat-o si la Canal, unde a fost transferat facand legatura cu Grama Octav si Botez Octav, activand impreuna cu acestia pana in aprilie 1952”, se incheie prezentarea acestuia.
Oficialii CNSAS au postat apoi numeroase pagini scanate cu marturisirile unor fosti detinuti, nu mai putin infioratoare.
“Inca de la inceputul actiunii de “demascare” de la Pitesti, dl Turcanu a avut sprijinul neconditionat al Dlui dir gh Dumitrescu”, scrie fostul detinut Alexandru Gh. Popa, acolit al acestuia.
Potrivit marturisirilor sale, dupa batai si maltratari se juca o sceneta in care gardienii venea sa intrebe ce s-a intamplat, iar atacatorii sustineau ca ar fi raspuns unei amenintari din partea celor pe care in realitate ii batusera.
“Dupa aceasta, Dl dir Gh Dumitrescu ne cerea sa ii aratam ce acte sau manifestari de ostilitate fata de regim, administratie sau chiar fata de persoana Dsale au savarsit cei batuti de noi, iar dupa aceasta ii batea si dansul cu pumnii, picioarele sau o nuia de alun, pe care o cerea de pe sala de la un domn militia si care era pregatita in acest scop”.
Cei trei clujeni fac parte din cei 22 de detinuti condamnati la moarte si executati in 1954 in procesul Turcanu.
Dupa cum au precizat oficialii CNSAS, fenomenul sau experimentul Pitesti a reprezentat cea mai violenta forma de represiune asupra detinutilor politici petrecuta in Romania si nu a mai fost intalnita in niciun stat postcomunist.
“Nici unul din aceste dosare nu poate fi citit ca o descriere onesta si suficienta a celor petrecute intre zidurile penitenciarului Pitesti”, atrag atentia acestia.