Sectorul agricol din România este grav afectat din cauza restricțiilor impuse de Guvernul liberal-militar, centrat pe ținerea sub control a răspândirii pandemiei, dar și în contextul în care asumarea unor decizii politice pentru alte domenii esențiale, precum infrastructura sau agricultura, întârzie să apară. În timp ce eforturile guvernanților sunt îndreptate exclusiv spre domeniul medical, aflat în prima linie, în vreme ce singurul ministru recunoscut de români este doar cel al Sănătății, Nelu Tătaru, din cauza vizitelor pe care le face pe teritoriul țării pentru a numi management militar la conducerea tot mai multor spitale, o parte dintre români au fost încadrați în operațiuni speciale de muncă, precum cea desfășurată recent pe Aeroportul din Cluj, supranumită și „operațiunea Sparanghel”, iar activitatea agricultorilor și fermierilor români este pe butuci din cauza restricțiilor anunțate aproape zilnic de comandamentul care reprezintă Guvernul, și anume Grupul de Comunicate Strategice.
Nu doar imposibilitatea desfășurării muncilor agricole reprezintă un pericol real pentru agricultura românească, ci și seceta.
Din cele cca 9 milioane de hectare de teren agricol din țară, România poate iriga la acest moment cel mult 1 milion ha, adică aceeași suprafață pe care o putea acoperi și în 2004.
Actualul ministru al Agriculturii, clujeanul Nechita Adrian Oros, a recunoscut recent că România se confruntă cu o secetă severă în acest moment, situație care îngreunează și mai mult soarta agriculturii românești, grav afectată de restricțiile impuse de Guvern pe fondul pandemiei de COVID-19.
După cum apreciază Oros, unele dintre cele mai afectate zone sunt Dobrogea și Moldova, dar în acest moment Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale desfășoară deja o serie de măsuri la nivel statistic pentru a veni în sprijinul agricultorilor afectați:
„Din păcate, în Moldova, Dobrogea există deficit de apă în sol, iar seceta este semnificativ de lungă durată.
Ne concentrăm ca la nivel de Comisii județene să se constate care este dimensiunea pagubei, suprafața calamitate și procent.
Acum ne interesează ca cei ce vor să intre în statistici să o poată face și comisiile pentru situații de urgență să se prezinte (în teren – n.red) și să facă aceste constatări”, a afirmat ministrul Agriculturii, clujeanul Nechita Oros, citat de economica.net
Oros a declarat că în perioada următoare echipe ale departamentelor pentru Situații de Urgență vor merge în teren, acolo unde vor exista solicitări, pentru a constata și evalua pagubele.
Din păcate, în locul unor acțiuni ferme și prompte, ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale lucrează în prezent la întocmirea unor date statistice, chiar dacă România se află deja în a doua lună de stare de urgență.
De altfel, ministrul Nechita Oros s-a referit și la posibilitatea ca agricultorii români să fie despăgubiți, doar că această etapă se va putea desfășura numai după elaborarea statisticilor, stabilirea pagubelor și, nu în ultimul rând, identificarea la nivel guvernamental a fondurilor necesare pentru despăgubiri.
„Unii vor dori să se facă evaluările acum, altii doresc ca procesele verbale să fie încheiate după data de 10 mai, astfel încât evaluarea să fie reală.
Banii vor ajunge la fermieri după recoltare când vom ști dimensiunea pagubelor și vom identifica resursele”, a adăugat Oros.
După cum notează economica.net, Oros a asigurat fermierii că Ministerul va da despăgubiri celor afectați de secetă, cuantumul, resursele și termenele de plata urmând a fi stabilite după ce se va evalua situația.
Potrivit acestuia, în momentul de față au fost semnate peste 760 de contracte între asocațiile de udători și ANIF ceea ce presupune că o suprafață de 830.000 de hectare poate fi irigată. Ar mai fi astfel aproximativ 200.000 de hectare ce ar mai putea fi udate, după semnarea contractelor dintre asociații și ANIF, în condițiile în care, în total, se pot iriga 1.000.610 hectare.
Astfel, cel mai probabil, pentru o bună parte dintre agricultori despăgubirile vor fi acordate abia din toamnă, după recoltare și elaborarea unei baze legale privind despăgubirile.
După cum declara fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, „lipsa de exercițiu în actul de conducere și nepriceperea în domeniu creează acum mari probleme alături de pandemie”.
De altfel, fostul ministru al Agriculturii a explicat recent, la solicitarea Ziar de Cluj, care erau măsurile absolut necesare, ce trebuiau adoptate în regim de urgență, la nivel de minister, chiar de la declanșarea epidemiei care s-a răsfrânt direct asupra activității din sectorul agricol românesc.
Petre Daea susține că a prezentat planul necesar pentru susținerea sectorului agricol din România încă de la finele lunii noiembrie a anului trecut, doar că aceste propuneri au fost neglijate cu nonșalanță de către actuala conducere a ministerului Agriculturii:
„O problemă acută ține de vreme: să nu uităm, agricultura țării se desfășoară sub zodia riscului.
Sunt câteva județe care suferă de secetă și care trebuie să fie sprijinite. Cu ce trebuie sprijinite?
Trebuie imediat puse în funcțiune stațiile de pompare pentru irigarea culturilor, trebuie extinse suprafețele de irigat, dându-le posibilitatea să se irige din orice sursă de apă și statul să suporte, oferind posibilitatea producătorului și fermierului român să nu plătească energia respectivă, cu alte cuvinte să suporte costul energiei necesare pentru pomparea apei în acțiunile de irigație.
Iar toate astea sunt necesare pentru că în agricultură timpul nu ne așteaptă și nu poate fi recuperat. Dacă l-am pierdut acum, la anul ne mai întâlnim cu el. Dacă ne mai întâlnim”, a declarat recent Petre Daea, la solicitarea Ziar de Cluj.
Una dintre măsurile adoptate recent de Ministerul Agriculturii, pentru a veni în sprijinul producătorilor români afectați de criza epidemiologică, a constat în realizarea unei platforme online de comercializare a produselor.