Muzeul etnografic din Cluj, primul de acest gen din România, a marcat în acest an un secol de la deschidere. Muzeul a marcat, cu înceoere din 28 ianuarie, secolul de existență, prin prezentarea săptămânală, în mediul virtual, a câte unui artefact și a unei imagini de arhivă timp de 50 de săptămâni, în total 100 de postări – câte unul pentru fiecare an de existență. Din 9 decembrie, de la ora 14, se deschide o expoziție comemorativă cu zeci de exponate aflate în custodia muzeului. Expoziția va putea fi vizitată până în data de 29 ianuarie 2023.
- ”La închiderea acestui an aniversar vă invităm să vă bucurați, în cadrul expoziției ”100 ani – artefacte – povești”, de farmecul celor 100 de obiecte și imagini intrate acum un secol în patrimoniul muzeului. Pentru a putea intra și în intimitatea poveștilor legate de exponate, pe lângă tradiționalul pliant de expoziție, am creat pentru fiecare artefact câte un cod QR, accesibil de pe telefon”, transmite instituția.
- Sub denumirea de Muzeul Etnografic al Ardealului, Muzeul etnografic din CLuj a fost un proiect inițiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei și a fost finalizat de Fundația Culturală ”Principele Carol”.
În primăvara anului 1922, Emil Panaitescu, Sextil Pușcariu, George Vâlsan și Alexandru Lapedatu au fost numiți – de către această fundație – membri ai Comisiei Muzeului Etnografic al Ardealului. În 16 iunie 1922, comisia propunea înființarea de urgență, la Cluj, a unui muzeu etnografic, iar în 22 iunie 1922 se discuta punerea bazei colecției de artefacte și cea a arhivei vizuale. Primele campanii de cercetare și achiziții s-au derulat în Ținutul Pădurenilor și Țara Hațegului, zone cercetate deja anterior de către Romulus Vuia, primul director al muzeului, numit în ianuarie 1923.
Parcul etnografic din pădurea Hoia a fost primul muzeu în aer liber din România
Înființat în 1 iunie 1929, parcul a funcționat ca secție exterioară a Muzeului Etnografic al Ardealului. Câțiva ani mai târziu, în 1936, a fost amenajat un muzeu etnografic și în București.
La 20 de ani de la inaugurarea parcului din Cluj, pentru o scurta perioadă de timp, în timpul Diktatului de la Viena, muzeul din Cluj se mută la Sibiu – oraș ce va avea un astfel de muzeu de abia din anul 1963.
După deschiderea muzeului de la Cluj și directorul Muzeului Bănățean își propune să facă unul asemănător la Timișoara. Proiectul său se va materializa 50 de ani mai târziu.
