În săptămânalul Cluj 100% și în Ziar de Cluj vom publica o serie de reportaje despre casele memoriale din Cluj-Napoca. Autoritățile locale nu au fost în stare să valorifice casele în care au locuit marile personalități ale orașului. Aceste imobile nu sunt incluse în circuitul turistic și cu greu pot fi găsite.
Cluj-Napoca, orașul care a dorit să fie capitală europeană a culturii, nu apreciază cultura și personalitățile importante la adevărata lor valoare. Mare parte din muzee sunt închise, evenimentele culturale, deși multe, sunt superficiale, iar casele memoriale sunt valorificate doar prin niște plăcuțe amplasate pe frontispiciu. Casele în care au locuit marile personalități ale Clujului sunt folosite în diverse scopuri, iar autoritățile nu par să fie curioase de soarta acestor clădiri care au potențial turistic. Spre comparație, Turda, un oraș cât Mănășturul, a putut și a vrut să facă o casă memorială. Este vorba despre Casa Memorială Ioan Rațiu.
Serialul nostru despre casele memoriale începe cu Lucian Blaga, una dintre cei mai importante personalități care a trăit o mare parte din viață în Cluj-Napoca. Apartamentul de pe strada Măcinului, din cartierul Andrei Mureșanu este locul în care Blaga și-a petrecut ultimii ani din viață. Aici a scris ultimele creații și a fost asuprit de comuniști.
O tăbliță gravată este singurul semn al miilor de pași pe care i-a făcut marele poet în ultimii săi ani din viață pe această stradă. Într-un bloc cu două etaje, împrejmuit de o curte imensă plină de cele mai frumoase flori, Lucian Blaga și-a petrecut ultimii ani.
Omul de cultură a locuit în chirie, împreună cu soția lui, Cornelia Bredicianu, în acest apartament, care acum aparține familiei Pintea. Cu el a locuit și Mircea Pintea, băiatul familiei, care, acum, la 82 de ani, povestește cu drag despre anii pe care i-a petrecut în preajma filozofului. Soții Pintea sunt pensionari și își petrec zilele mai mult în casă.
Pe cei curioși îi primesc în casa lor și le povestesc despre Lucian Blaga.
„Sunt unul dintre puținii care au rămas de pe vremea lui Lucian Blaga și consider că este unul dintre cei mai buni poeți români. «Îmi zicea domnul Pintea»”, își amintește Mircea Pintea.
Sufrageria casei a rămas neschimbată, cu scaune albe cu roșu, din lemn masiv, care par să oprească timpul în loc, undeva prin anii ‘60. Mircea Pintea spune despre Lucian Blaga că era ca un zeu.
„Avea trăsături atât de frumoase de parcă era un zeu. Eu nu mă pot pronunța în legătură cu poeziile lui, că nu mă pricep. Dar de frumos, pot zice că era de o frumusețe extraordinară. Stătea nopțile și scria poezii, iar soția lui i le bătea la mașina de scris. Părinții îmi spuneau să am grijă când ajung târziu acasă, să nu îi deranjez”, explică pensionarul.
Lucian Blaga, povestește Mircea Pintea, era o persoană care știa să își lase amprenta asupra celor din jur. Fiind taciturn, reușea să impună respect celor din jur.
„Până și Mircea Eliade îi trimitea scrisori pline de respect lui Blaga. Și câte a realizat și Eliade la viața lui..”, spune bătrânul.
Dacă casa memorială din cartierul Andrei Mureșanu nu este deloc promovată, cel puțin Biblioteca Centrală Universitară a primit numele marelui poet și filosof, pentru toții anii în care a lucrat acolo. De asemenea, zona în care se află biblioteca se numește Piața Lucian Blaga.
Însă de viața personală a scriitorului nu are ce să îi lege pe clujeni. Casa aparține în continuare familiei Pintea. La câțiva ani de la moartea poetului, reprezentanții Consiliului de Cultură de pe vremea comunismului au instalat o plachetă memorială pe peretele exterior al casei, care reprezintă, alături de Mircea Pintea, singurele dovezi că Lucian Blaga și-a petrecut ultimii 16 ani din viață în cele două încăperi. De atunci, niciun reprezentant al culturii clujene nu a călcat pragul soților Pintea să se intereseze de soarta casei. Nimeni nu a întrebat dacă vând sau dacă mai există obiecte ale scriitorului în casă.
Așadar, singurii care mai păstrează vie amintirea poetului sunt soții Pintea, care își deschid ușa casei tuturor celor care vor să afle amănunte despre Lucian Blaga, cel din spatele versurilor.