Cluj-Napoca este în topul celor mai poluate orașe europene cu dioxid de azot, substanță clasificată drept cancerigen de mare risc de Organizația Mondială a Sănătății, ocupând poziția a patra. De altfel, un fapt îngrijorător este că în acest top, se mai regăsesc alte două orașe din România. București și Brașov, potrivit unui studiu recent realizat de Agenția Europeană pentru Sănătate Publică.
Nu este primul studiu care demontează mitul propagat de primarul Emil Boc cu privire la calitatea superioară a aerului din Cluj-Napoca. Ani de zile clujenii au trăit sub impresia că triesc într-un oraș apropae lipsit de poluare, dacă e să dăm crezare declarațiilor făcute de primarul Emil Boc. Acest mit a căzut în momentul în care Comisia Europeană a anuțat că România riscă infirngementul din cauza poluării ridicate din mai multe orașe, unul dintre ele fiind și Cluj-Napoca. Astfel că acest studiu al Agenției Europene pentru Sănătate Publică nu vine decât să confirme că locuim într-un oraș extrem de poluat care pune în pericol viața cetățenilor. Mai mult decât atât, fiecare clujean pierde anual câte 1532 € din cauza aerului poluat.
Studiul european atrage atenția asupra faptului că reducerea poluării aerului trebuie să devină o prioritate de sănătate publică în orașele Europei. Iar acest lucru este cu atât mai important cu cât în contextul pandemiei de COVID-19 cercetările arată că mortalitatea în cazurile de COVID-19 poate fi accentuată de o calitate inferioară a aerului.
Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane .
Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Mai multe organizații non-guvernamentale care s-au unit pentru a crea rețeaua Aerlive în Cluj-Napoca încearcă să adune fonduri pentru a monat 20 de senzori în cele mai poluate zone din Cluj-Napoca. În acest moment, valitatea aerului din Cluj-Napoca este monitorizată astăzi de 4 stații oficiale, a căror amplasare este discutabilă.