Sistemul de bike sharing din Cluj Napoca este nefuncțional de aproape o săptămână (mai precis, de marțea trecută), cu toate că reprezentanții Cluj Bike declară că sistemul este nefuncțional „doar” de joi. Un cititor ne-a semnalat această situație, care nu este una singulară. Softul necesar funcționării sistemului cade frecvent, rămânând offline zile întregi:
„Iar nu e functional sistemul de bike sharing! De marti nu mai e activa nicio statie, iar bicicletele au cam disparut din standuri. La call-center iti spune ca nu functioneaza – de parca nu ai sti si tu – ca nu stiu de ce, ca nu stiu cand va fi activ din nou, ca e defect serverul etc. Acum o luna a fost defect 10 zile tot sistemul. Deci 3 saptamani merge si 1 nu. Nu e cel mai grozav din lume, pistele sunt pline de canalizari, denivelate si gandite prost, dar macar era un pas inainte. Sa-l faca macar sa functioneze, chiar cu ruginitele lor de biciclete si cu statiile, pe care nu le mai poti folosi daca bate soarele prea tare pe ele.”
În stațiile de biciclete este afișat mesajul „stație offline”, iar pe site-ul clujbike.eu, pagina „harta stațiilor” dă eroare. La fel, pagina de „înregistrare”.
Cu toate că persoanele de la call-center-ul Cluj Bike afirmă că sistemul este nefuncțional de joi, pe pagina de Facebook Cluj Bike defecțiunea este anunțată de miercuri, 17 august, de la ora 10:42:
„Din cauza unei defecțiuni tehnice la server, sistemul este momentan nefuncțional. Ne cerem scuze si revenim cand avem detalii.”
„Cam des … Un esec tot sistemul. Ce se mai aude de dat drumul la celelalte statii ce stau in paragina? Data trecuta s-a zis ca pana in 31 iunie se dau drumul, dupa care aprox. 2 luni. Mai sunt 2 saptamani din ultimul termen, si nu am vazut nicio miscare. O bataie de joc! Acum ce se zice? Inca 2 luni? sau mai bine zis la anul?”, răspunde un clujean, pe Facebook, în dreptul postării celor de la Cluj Bike.
Alți clujeni au continuat să sesizeze zilnic faptul că sistemul nu funcționează – în 18, 19 și 20 august, iar în 21 august un cetățean întreba:
„Incerc sa ma inscriu, dar se pare ca inca nu merge site-ul? Vreo veste, ceva?”
Răspunsul Cluj Bike, postat astăzi, este unul dezarmant:
„Nu avem nicio veste, din pacate.”
Conform unui bilanț al lunii iulie, clujenii au folosit sistemul de bike sharing cu o medie de 1015 trasee zilnice. În jur de o mie de clujeni zilnic, așadar, care de o săptămână nu pot beneficia de această facilitate mult trâmbițată de Primăria Cluj-Napoca. Dacă consultăm anunțurile de pe pagina de Facebook Cluj Bike, constatăm însă că uneori întregul sistem, alteori doar unele stații au fost nefuncționale din cauza problemelor de soft, soft care frecvent devine inutilizabil:
„Statia Petuniei este nefunctionala in acest moment din cauza unei probleme de conectivitate cu serverul (nu se mai pot face ridicari/depuneri la aceasta statie). Statia este semnalizata pe harta cu culoarea gri. Ne cerem scuze si vom reveni cu informatii atunci cand se va remedia problema”, anunțau reprezentanții Cluj Bike în 21 iulie.
În 6 iulie, după remedierea unei alte defecțiuni, Cluj Bike „se simțea realizat(ă)”:
„Lucrurile au revenit la normal…1425 de trasee inregistrate pe ziua de ieri realizate de 844 de clienti multumiti! Si la mai mare!”
În 4 iulie, Cluj Bike „se simțea fericit(ă):
„Revenim cu vesti bune, sistemul este din nou functional!!!”
Iar un clujean le răspundea ironic:
„Cluj Bike merge bine cu Pokemon Go”
Asta, cu condiția ca pokemonii să nu se afle în stația din Piața Mărăști, pe care un alt clujean o semnala ca fiind nefuncțională în data de 5 iulie.
În 1 iulie, Cluj Bike se simțea pe Facebook „plin(ă) de speranță”, oferindu-le utilizatorilor statistici, în loc de biciclete:
„Cat timp se remediaza problema la sistem, sa ne mai „indulcim”cu niste statistici aferente lunii Iunie. P.S. Daca mai sunteti interesati si de alte cifre, asteptam comentariile voastre.”
Un clujean întreba:
„Cand preconizati ca se va rezolva problema?”
Iar Cluj Bike răspundea:
„Nu avem cum sa preconizam noi ca nu tine de noi si singurul raspuns pe care vi-l pot oferi este ca se lucreaza la problema.”
În 3 iulie, un alt cetățean întreba:
„Mai dureaza mult?”
Iar Cluj Bike răspundea:
„Nu avem un termen de remediere.”
În 30 iunie, Cluj Bike anunța:
„Dragi prieteni,
In acest moment este o problema generala la sistem si nu functioneaza sistemul. Am transmis situatia la departamentul tehnic si se lucreaza la aceasta problema.
Momentan nu avem un timp de remediere.”
Cluj Bike le mai răspundea clujenilor pe Facebook și că „nu au intrat zilele in sac”.
În 1 iulie, o clujeancă le sugera celor de la Cluj Bike:
„Pana la remediere as sugera, daca se poate, sa apara offline pe aplicatie toate statiile, ca sa nu mergem pana acolo degeaba. Multumesc”
Iar Cluj Bike răspundea:
„In regula, am dezactivat toate statiile, pe harta apar cu culoarea gri iar la statie mesajul este: Statie offline. Cand isi va reveni sistemul, reactivam statiile.”
„Azi se rezolva problema?”, întreba un alt cetățean. Iar Cluj Bike răspundea:
„Nu am primit un termen de rezolvare. Nu știu sa va zic.”
Și am mai putea continua cu exemplele, dar ideea este clară: sistemul se defectează frecvent, făcând bicicletele inutilizabile, iar cei de la Cluj Bike nu pot oferi niciodată un răspuns referitor la timpul de remediere, neputând preconiza absolut nimic.
Am sunat astăzi la call-center-ul Cluj Bike pentru a ne interesa când se va rezolva defecțiunea de sistem care trenează deja de aproape o săptămână. Operatorul Cluj Bike ne-a declarat:
„Este o situație de ordin tehnic, echipa tehnică se ocupă de remedierea situației, însă nu vă putem oferi un termen, când se va remedia. Wind Tech se ocupă de această problemă, puteți dacă doriți să trimiteți un email. Număr de telefon… ați sunat la noi! Eu vă pot da doar o adresă de email, unde puteți trimite și puteți primi un răspuns acolo. Trimiteți acolo și veți primi direct un răspuns cu tot ceea ce doriți. De joi nu funcționează. Pentru mai multe informații, puteți trimite email și veți primi acolo.”
În 1 iulie, Cluj Bike scria pe pagina oficială de Facebook:
„Aveți 3 căi de comunicare cu noi: Call Center, pagina oficială de Facebook, adresa de mail: contact@windtech.ro”
Se pare însă că informațiile sunt oferite selectiv, fiecare tip de informație doar pe o anumită cale de comunicare, la telefon fiind recitată doar papagalicește o poezie, cum că habar nu avem când se va remedia, cu toate că de zile întregi sistemul nu funcționează, și că „e o situație de ordin tehnic”, normal, doar nu o fi una de ordin spiritual, deși situația ar putea avea totuși și valențe de ordin juridic, dacă ne uităm mai atent la firma/firmele care s-au ocupat/se ocupă în Cluj de implementarea sistemului de Bike sharing și de întreținerea rețelei.
Conform colegilor de la Ziua de Cluj, „sistemul de ticketing şi cel de bike-sharing pe fonduri europene au fost implementate la Cluj de o familie din Braşov.
Tatăl, Gabriel Bâgiu, este implicat în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Potrivit procurorilor, firma lui Bâgiu senior, Ramb Sistem, a fost favorizată de Căncescu la atribuirea unor contracte. Societatea ar fi încasat nejustificat 660.000 de lei, iar şeful judeţului ar fi intervenit ca aceasta să obţină un alt contract, de 20 de milioane de lei, privind renovarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Braşov, deşi licitaţia fusese câştigată de o altă societate.
Fiul, Răzvan Gabriel Bâgiu, este patronul SC Ramb Infrastructură SRL, dar şi al CS Vision, membrele asocierii care a implementat sistemul de ticketing. De asemenea, tot Răzvan patronează compania Viacor Engineering, cu sediul în Bucureşti, care împreună cu Rico SRL din Constanţa a obţinut contractul pentru proiectul de bike-sharing. Nici mama lui Răzvan nu a rămas pe dinafară. Maria Bâgiu este administrator sau acţionar la unele dintre firme.
Despre familia Bâgiu se ştie că este apropiată de fostul PDL, fiind în sfera de influenţă a lui Corvin Nedelcu, un personaj extrem de interesant şi care are legături cu Theodor Stolojan şi Vasile Blaga. Nedelcu şi Răzvan Bâgiu au fost asociaţi la Viacor Engineering, firmă care i-a rămas lui Bâgiu junior în 2009, când Nedelcu a devenit membru în guvernul Emil Boc. Viacor este liderul asocierii care a implementat la Cluj, tot cu mari întârzieri, sistemul de bike-sharing.
Licitaţia pentru sistemul de ticketing a intrat anul trecut în atenţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Toate documentele au fost ridicate de procurori, atât de la sediul CS Vision, cât şi de la Primăria Cluj-Napoca, în 10 noiembrie 2015.
Totul a plecat de la plângerea penală făcută de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), respectiv de compania Incertrans, care au semnalat DNA şi DLAF că CS Vision s-ar fi folosit de rapoarte de încercări false pentru a câştiga licitaţia de la Cluj.
«Autoritatea contractantă (Primăria Cluj-Napoca n. red.) a declarat câştigătoare o ofertă neconformă şi în baza unor documente care prezintă suspiciunea că sunt false. (…) În speţă au fost identificate indicii certe cu privire la prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorect de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene sau în numele acestora», spun reprezentanţii MDRAP, într-un răspuns trimis Ziua de Cluj, în februarie 2015”.
„O familie din Braşov a câştigat o întreagă avere din contracte obţinute la Cluj. Câte şase zerouri s-au rostogolit ordonate, după fiecare atribuire, în conturile lui Gabriel Bâgiu şi ale fiului său, Răzvan. Cei doi filo-PDL-işti, veniţi la Cluj ascunşi în spatele mai multor firme, au experienţă în afacerile cu statul. Tatăl este judecat în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu”, mai arată Ziua de Cluj.
„Nu am habar cine sunt firmele astea, dar din portofoliul de proiecte realizate pare că sunt serioşi”, declara primarul Emil Boc, la anunțarea câștigătorului uneia dintre licitații.
„În spatele firmei care administrează sistemul de bike-sharing se află tot familia Bâgiu. Licitaţia a fost câştigată de Wind Technologies, care primeşte 1,6 milioane de euro pe doi ani (7.205.647 lei fără TVA). Iniţial, în cursa pentru administrarea efectivă a reţelei de bike-sharing s-au înscris trei firme: RADP, Sport Arena SRL şi Wind Technologies SRL. Oferta celor de la Sport Arena a fost respinsă, fiind catalogată ca inacceptabilă şi neconformă, deoarece nu a dat curs solicitării de clasificare şi nu a depus toate documentele necesare conform HG 925/2006. Iniţial, la sfârşitul lunii iulie 2014, contractul a fost atribuit Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca. A urmat un joc al contestaţiilor şi un proces, iar în decembrie 2014 Wind Technologies a semnat contractul cu Primăria.
Conform Monitorului Oficial, Wind Technologies este fosta companie Romsana Internaţional SRL, înfiinţată de Gabriel Bâgiu. Asociatul lui Bâgiu a fost iniţial Carmen Maria Pozna, care avea apoi să devină asociat unic. Firma, redenumită Wind Technologies, a ajuns apoi la o altă doamnă, Camelia Borda, care i-a „pasat-o” înapoi lui Carmen Maria Pozna
Societatea se ocupă de supravegherea softului, întreţinerea acestuia, distribuirea bicicletelor la standuri şi este răspunzătoare de gestionarea, repararea şi întreţinerea parcurilor de vehicule. De precizat că administrarea sistemului de bike-sharing include şi un call center, la care bicicliştii pot semnala diverse probleme întâmpinate. Aţi înţeles ce era cu extinderea obiectului de activitate, da?
Din nou matematică: 4 milioane de euro plus 1,6 milioane egal 5,6 milioane de euro, pe care familia Bâgiu i-a obţinut de pe urma contractelor privind sistemul de bike-sharing. 11,6 milioane de euro este suma totală, ticketing plus bike-sharing, intrată în conturile familiei Bâgiu de pe urma contractelor încheiate la Cluj”, aflăm dintr-un alt articol publicat de Ziua de Cluj, în 1 septembrie 2015.
Ziua de Constanța scria, în 11 noiembrie 2013:
„Serviciul de proiectare şi inginerie pentru proiectul „Black Sea Bike – Diversification of the tourism services in Constanta – Balchik cross border region by bike – BSB” a fost atribuit, în urma licitaţiei pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice pentru obiectivul de investiţii „Reţea de agrement cu biciclete”, firmei SC Wind Technologies SRL.”
În 21 august, conform hotnews.ro, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a declarat că s-au tocat bani europeni pe sisteme IT care nu erau necesare:
„Sunt ca termitele, care rod casa si apoi se prabuseste, cand inventezi nevoi false ca sa iei contracte, ca nu sunt utile statului, asta este o forma mult mai grava de captura. Sunt sisteme IT care nu ar fi trebuit sa existe. Cand ma refere la coruptie in sistemul IT, nu e coruptie clasica, in care se face o achizitie si niste baieti destepti isi trag 20 la suta spaga. Vorbim de un sistem mult mai pervers. A fost creat de Sebastian Ghita. Se inventeaza nevoi fictive ale institutiilor doar pentru a se toca banii, acesta este cazul trimis la DNA in prima saptamana de mandat”, a explicat ministrul fondurilor europene.
În acest context, ne întrebăm dacă, în cazul softului administrat de Wind Technologies pentru sistemul de bike sharing din Cluj-Napoca, nu este vorba tot despre tocarea unor bani europeni de către o firmă care a implementat un soft nefuncțional, frecvent inutilizabil și greu de remediat. Soft care transformă Cluj Bike într-un mare fiasco.