Crearea cloud-ului guvernamental este unul dintre proiectele asumate de România prin PNRR și are alocată un buget de 500 milioane de euro. Adică o basculă de bani, necontrolabili ca aplicabilitate, la dispozițiția unora cu interese cam sulfuroase.

Nu ne-am fi agitat la început de an să ne re-amintim de sulfuroșenia aceasta numită ”clud guvernamental” (care cicăo parte se face la Beclean pe Someș, că securiștii din Bistrița-Năsăud, de unde e și nea Vasilică ca origini, veți vedea mai la vale de ce pomenim acest aspect, sunt mai tari ca milițienii din Sălaj și mult mai tari ca politrucii din Cluj), dacă nu ne cădea sub ochi un material din 30 decembrie anul trecut publicat de presa tăpălingeblidencioasă sub semnătura unui ”specialist” de presă în care un #MiSeCuvin de la #UnițiSlaivămRomânia ne zice că citește Ziar de Cluj (el, sau cel care i-a încropit comunicatul), dar uită să citeze sursa. Chestia cu ”dosarul cu șină digital” și demonstrația implicării serviciilor în sifonarea proiectuui, ne aparțin.

”(…) Deputatul USR, Radu Miruță (…) arată că din  2022, instituțiile statului român s-au bătut între ele pentru a gestiona o bucată cât mai mare din ceea ce printr-o Ordonanță de Urgență statul român numea Cloud Privat Guvernamental, respectiv Autoritatea pentru Digitalizarea României a luat bucata de Software as a Service, STS a luat bucata de Infrastructure as a Service și Platform as a Service, iar SRI a luat bucata de securitate cibernetică a serviciilor. După aproape 1 an se constată că niciuna dintre aceste instituții n-a făcut ceva concret.”

Singura noutate în acest material, este cea în care deputatul USR explică ce înseamnă pentru Guvern acum, în decembrie, “deblocarea” a ceva ce era anunțat și în urmă cu un an ca fiind deblocat.

Și cum premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe ”dottore” Bogdan Ivan pentru că ar fi deblocat deblocarea, dar nu ne-a explicat ce PLM au făcut timp de trei ani cu banii papagalii politici conduși de papagalul Sărmaș?

”Vreau să-l felicit pe cel mai tânăr membru al Guvernului, pe domnul ministru Bogdan Ivan, pentru că a reușit să deblocheze după trei ani proiectul cloud-ului guvernamental. Este cel mai important proiect al statului în materie de transformare digitală a administrației din România și îmi doresc ca de anul viitor să-l vedem și funcțional”, a spus premierul Marcel Ciolacu în ședința de Guvern de acum patru zile.

Ce înseamnă deblocarea, deblocării?

„Simplu, un nou OUG în care au împărțit întreg Cloud-ul guvernamental în două bucăți: statul ia una, probabil o firmă privată ia alta. Nu-i asta drama, ci că pe aceiași bani pe care și asumase statul să facă, dublează cu ceva făcut de la zero, de alții care se pricep. Altfel spus, fiecare instituție (ADR, STS, SRI) rămâne responsabilă de aceeași tehnologie (SaaS, PaaS, IaaS), dar doar pe o suprafață mult mai mică”, afirmă Miruță.

El adaugă că nici premierul Ciolacu, nici miile de oameni din subordinea sa responsabili cu digitalizarea nu explică:

De ce două Cloud-uri?

1. De ce instituții ale statului român și-au redus parohiile în povestea Cloud-ului, după ce inițial se băteau pentru o felie mult mai mare?

2. Ce se va întâmpla cu banii, deja, alocați pentru o bucată mai mare, dacă cei responsabili fac doar o bucată mai mică?

3. Ce aplicații se vor muta în Cloud-ul făcut de către stat și ce aplicații se vor muta în “celalalt”, probabil cumpărat ca soluție la cheie de la marile companii?

4. De ce Guvernul cumpără pentru Cloud consultanță de la Banca Mondială și de la BERD, cât timp a înființat instituții pentru digitalizarea României, unde angajații sunt plătiți cu zeci de mii de euro?

„În lipsa unei clarității atât de necesară pe un subiect de asemenea importanță pentru România, 𝐩𝐨𝐭 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐬𝐮𝐠𝐞𝐫𝐚 𝐮𝐧 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐠𝐚 𝐞𝐯𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐞 𝐚 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐂𝐥𝐨𝐮𝐝 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥: 𝑛–𝑎𝑢 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑛𝑖𝑚𝑖𝑐 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑎𝑐𝑢𝑚 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝐶𝑙𝑜𝑢𝑑, 𝑎𝑛𝑔𝑎𝑗𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑛𝑢 𝑎𝑢 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑢𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑛 𝐶𝑙𝑜𝑢𝑑 𝑎𝑙 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛 𝑠̦𝑖 𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖 𝑎𝑢 𝑖̂𝑚𝑝𝑎̆𝑟𝑡̦𝑖𝑡 𝑡𝑟𝑒𝑎𝑏𝑎 𝑖̂𝑛 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝐶𝑙𝑜𝑢𝑑–𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙𝑒: 𝐮𝐧𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐜𝐡𝐞𝐢𝐞 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐭̦𝐢𝐢, 𝐬̦𝐢 𝐮𝐧 𝐚𝐥 𝐝𝐨𝐢𝐥𝐞𝐚, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐮𝐧𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐜𝐚 𝐥𝐨𝐜 𝐝𝐞 𝐣𝐨𝐚𝐜𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐀𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐃𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐞𝐫𝐢 𝐭𝐨𝐜𝐦𝐚𝐢 𝐚 𝐫𝐞𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭 𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐚𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐞𝐳𝐞 𝐮𝐧 𝐂𝐥𝐨𝐮𝐝 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥”, mai spune deputatul USR.

În rest, încă de pe vremea în care se agita papagalul serviciilor, Sabin Sărmaș, deputat PNL de Cluj, introdus cu forța de ex, ex, ex-președintele PNL, Sică Mandolină, pe lista lui Umilică Boc, să ne vândă ”cloud guvernamental”, Ziar de Cluj demonstra, concret, miza ”cludului guvernamental” și cât de jenante sunt curvele politice (indiferent de sex) puse să îl ”realizeze”.

Și mai ales demonstram rolul și scopul ”Cooperativei Ochiul și Timpanul”, care se insinuează din nou în a controla ”drepturile și libertățile civile”, profitând de neatenția proverbială a românilor.

În martie 2022,

ÎN TIMP CE NE UITAM LA RĂZBOI, Codul Comunicațiilor, prin care serviciile secrete pot spiona internetul românesc, a fost adoptat de Parlament.

”(…) Principala îngrijorare o constituie un articol prin care procurorii și serviciile secrete primesc dreptul de a cere de la furnizorii de servicii de găzduire asistență în anchetele lor.

Furnizorii de servicii de găzduire sunt cei care susțin pe serverele lor alte site-uri.

Aceștia vor putea fi obligați să pună la dispoziție datele de identificare a abonaților sau clienților, modalitățile de plată ale acestora și istoricul de trafic.

De asemenea, sunt obligați să acorde conținutul criptat tranzitat în rețelele proprii și să permită interceptarea legală a comunicațiilor. În comisiile de specialitate s-a introdus prevederea că aceste date pot fi cerute în acord cu prevederile Codului de Procedură Penală și ale Legii privind siguranța națională.

(…) articolul în cauză lărgește în continuare spectrul interceptărilor, căci prin Codul de Procedură Penală furnizorii de servicii de găzduire nu au obligația furnizării de date. Acum furnizorii de servicii de găzduire vor avea obligația ca în 60 de zile să notifice ANCOM, autoritatea de telecomunicații, să își dea datele și să prezinte tipul de serviciu oferit.”

Proiectul trebuia să transpună în legislație prevederile Codului european al comunicațiilor, o directivă europeană. Prima formă a acestuia a fost pusă în dezbatere în noiembrie 2020, de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor. Documentul inițial nu cuprindea referirea la obligația asistării organelor judiciare și de informații.

Articolul a fost introdus în proiectul de lege adoptat de Guvernul Cîțu și trimis în Parlament în data de 2 octombrie. Asta ca să știm cum stăm cu ”liberalismul” cu epoleți al acestor indivizi care ne vând lecții despre economia de piață, drepturi și libertăți civile, dar sunt la dispoziția securiștilor și nu au muncit nimic concret la viața lor, decât maxim cu gura.

De aici pornește ”marea digitalizare pe norișor” guvernamentală.

În martie 2022,

Deputatul pus cu pile pe şină ne anunţă viitorul dosarului cu şină. Limba de lemn a fost înlocuită cu Limba lui „vom avea”.

”(…) Poate aţi uitat, dar în 2020, pe listele pentru Şparlamentul României, făcute otova de Ludovic Orban, la deputaţi a fost preferat pe loc eligibil Sabin Sărmaș, un șters, pila serviciilor secrete, adus de la Agenția de Digitalizare a României, unde fusese impus tot de securiști.

Că zici Sărmaș, că zici pahar de apă e același lucru. Până la urmă acest a fost preferat să meargă să facă nani în Parlament, spre disperarea lui Emil Boc căruia i-a fost şuntat în sinecură pupil Ovidiu Câmpean, care i-a fost om de bază în primărie în ultimii opt ani.

După doi ani în care a împupuţit locul sub el (pe bani frumoşi şi nemeritaţi), Sărmaş a trimis un comunicat către presa locală din care am aflat că a pritocit o lege a „Interoperabilității” prin care: „ar urma să va avea, când se va schimba şi va consta că se va întâmpla” şi birocraţia interinstituţională va crăpa.

Viitorul sună bine. Mai bine decât prezentul în care există dar nu se aplică (că nu vor muşchii puturoşi ai birocraţilor), OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul oficial nr. 490/2016.

(…) Prin urmare ce anume a pritocit acest Sabin Sărmaş în grupul de lucru „Law and Technology Lab” (uăi, ce mumos!)?

NIMIC!

Doar a trimis un comunicat pe care papagalii presei clujene l-au preluat cu copy-paste (că sunt specialişti).”

Că noi, încă din octombrie 2020, odată ce s-a pornita așa zisa ”Superdigitalizare a României”, arătam cum Sabin Ioan Sărmaș (al cărui bunic e văr cu Vasile Dîncu, eternul blatist al PSD de la Cluj) a primit misiune de la Orban (care a primit-o de la Hellvig) să mute e-guvernarea pe un „norişor”. Practic, după 20 de ani de rateuri de ”digitalizare”, Sică Mandolină ar fi dorit să-și treacă securitatea cibernetică a României pe persoană fizică, la dispoziția sa ca premier.

CITEȘTE:

Superdigitalizarea României: Clujeanul Sabin Ioan Sărmaș a primit misiune de la Orban să mute e-guvernarea pe un „norişor”

”(…) Autoritatea pentru Digitalizarea României este o instituție nou înființată de guvernul PNL cu scopul de a prelua de la Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor  a Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informaţională, o instituție care avizează proiectele IT guvernamentale cu o valoare de peste 500.000 de euro. Prin urmare, marile licitații IT lansate de guvern, ministere și agenții guvernamentale sunt verificate și aprobate de această instituție aflată în subordinea premierului Ludovic Orban. Autoritatea pentru Digitalizarea României a preluat și două structuri esențiale pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene – Organismul intermediar pentru promovarea societății informaționale și Unitatea de Implementare Proiecte – POAT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică). De asemenea, CERT-RO, instituția care gestionează incidentele de securitate cibernetică, a trecut de la Ministerul Comunicaţiilor în coordonarea premierului Orban. Practic, o bună parte a securităţii cibernetice a României este la dispoziţia premierului Ludovic Orban.

(…) Șeful ADR este Sabin Ioan Sărmaș (35 de ani), fost consilier local PNL în Cluj-Napoca. Absolvent al UTCN, IT-ist de profesie, Sărmaș a reușit să pună pe picioare o firmă de servicii de software development (Cicada Technologies).

„Bunicul meu e văr cu Vasile Dîncu”, a spus el pentru PressOne.”

Tot în martie 2022, Alexandru Lăpușan, vicepreședintele Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS) și CEO al companiei Zitec, a criticat dur proiectul de Ordonanță de Urgență postat în dezbatere publică de Autoritatea pentru Digitalizare în România (ADR).

Lăpușan a atras atenția într-o postare pe Facebook că proiectul de OUG ar da ”un control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS” și a spus că UE nu ar trebui să finanțeze proiectul în forma propusă de guvern.

”Singurul scop al acestei OUG este sa dea cheile tuturor sistemelor software ale statului, si a tuturor datelor cetațenilor români către SRI și STS, sub acoperirea civilă a ADR. Niciuna dintre aceste instituții nu are capacitatea, nici dovedită și nici potențială, să asigure (nici măcar prin subcontractare) digitalizarea Statului Român. De aceea, inclusiv textul OUG nu a fost scris de politicieni sau de funcționari din Guvern, ci de oameni în haină militară. Că așa se fac lucrurile mai nou în democrația românească: militareste. Sau prin donații”, a scris Lăpușan.

El mai susține că proiectul ar duce la apariția unui monopol de facto al Autorității pentru Digitalizare în România (ADR): ”Dacă o instituție de stat dorește să utilizeze un SaaS mic (software ca serviciu – soluție IT pentru scăderea costurilor, n.red.), genul celor de 50 EUR pe lună, doar dacă ADR deține o astfel de soluție va putea să o facă. Video conferințe, calendare, email, management de proiect – adio SaaS din cloudul public”.

CITEȘTE:

„Cloudul cu epoleţi”. „Cludul guvernamental” în care se tot agită omul serviciilor Sabin Sărmaş, deputat PNL Cluj, este desfiinţat de către un reprezentant de marcă al industriei IT

Și că tot veni vorba despre Dîncu și Bistrița-Năsăud, pe cine credeți că felicita Marcel Ciolacu pentru ”deblocarea” proiectului, ”deblocat” cu un an înainte?

Pe un papagal din Bistrița-Năsăud, numit ministru al Digitalizării, la insistențele lui Vasile Dîncu. Acest Bogdan Ivan are ”meritele”  și ”competențele” lui, mai tari ca vocea și talentul care l-au recomandat.

CITIȚI, să vă edificați cam cum stăm la capitolul politruci incompetenți ajunși miniștri:

Ministrul Digitalizarii si protejatul lui Dancu e muci in sondaje: sunt mai cunoscuti stalpii Electrica din judetul de bastina decat Bogdan Ivan Gruia

Titlul de doctor al ministrului Cercetării, papariciul Bogdan Ivan Gruia, invalidat de CNATDCU. Dîncu l-a coordonat. Marcel Ciolacu, nu îl demiți?

Prin urmare, un impostor, ”dottore” și el, ca majoritatea celor din guvernarea PNL-PSD, a fost felicitat de un patron de gogoșerie.