Concertul la Cluj al lui Al Di Meola, unul dintre faimosii chitaristi de jazz ai lumii s-a preschimbat vineri seara intr-o sauna imensa. Nu e prima rusine pe care o pateste vechea cladire care gazduieste doua institutii-emblema ale orasului. S-au anulat spectacole din cauza ca a fost prea frig, au cazut bucati de tencuiala, s-a umplut de igrasie in hol si multe altele. Restaurarea mereu amanata cladirii a fost subiect de presa ani in sir, cu proiecte esuate, promisiuni, acuzatii si “omisiuni” de la finantare. Directorul actual al Operei este increzator ca proiectul care se discuta acum cu Ministerul Culturii are mari sanse de izbanda. Pana una-alta se fac mici reparatii cu sponsori locali.
Pana la mult-asteptata restaurare, cladirea are numeroase probleme, unele iscand scandaluri publice: ba nu merge incalzirea in timpul iernii, ba este igrasie la Balul Operei, ba sunt inundatii, ba cade cate o bucata de tencuiala in plin concert si multe altele. Necazurile au fost prilej de razboi intre sindicalisti si conducere, intre cei de la Cluj si cei de la Bucuresti.
Florin Estefan, directorul ONR a declarat ca exista un nou plan.
“Tocmai am discutat cu cei de la Ministerul Culturii si cred ca exista intentia de atragere a unor fonduri europene. Cel mai probabil va fi nevoie de un nou proiect si s-ar putea ca in urmatorii ani sa se intre in restaurarea cladirii. Nu va pot da detalii decat dupa intalnirea pe care o vom avea la minister”, a precizat acesta, pentru Ziar de Cluj.
Institutia le ofera celor care vor sa dea o mana de ajutor si posibilitatea de a efectua donatii pentru anumite lucrari, potrivit directorului.
“De exemplu, noi acum facem lucrari cum ar fi zugravirea cabinelor solistilor, schimbarea mobilierului si alte actiuni de genul acesta care se fac numai prin donatii. Dar, ca sa refaci cladirea, sa restaurezi monumentul, ma indoiesc ca am putea strange o suma de cateva milioane de euro cat ar fi nevoie. Aici trebuie sa se dea tot jos, pana la caramida si sa se faca inapoi. Daca vine cineva si doneaza 10-15 milioane de euro, maine bagam opera in restaurare!”, a declarat Estefan.
Unele din aceste probleme, cum ar fi cea a igrasiei din hol, s-a rezolvat dupa cereri si aprobari de la Ministerul Culturii, asa incat institutia a primit fonduri pentru igienizarea spatiului in cauza.
“Am facut asta prin bunavointa unor sponsori am reparat deficienta. Igrasia aceea era de cel putin 10 ani pe pereti. Am mai facut una-alta, cu ajutorul sponsorilor, ca totusi publicul sa aiba, cat de cat, un confort si sa aiba un cadru placut in pauza si la venire. Mai mult nu se poate in lipsa unui proiect de anvergura prin care sa se schimbe tot. Asa cum la concertul Al Di Meola a fost cald, iarna avem probleme cu frigul: sistemul de incalzire este pe aburi, nu putem sa punem un termostat si sa reglam caldura cum vrem. Merge numai pe maxim, asa ca ba e prea cald, ba e prea frig. Astea sunt conditiile”, a precizat directorul.
In ceea ce priveste rezolvarea unor deficiente punctuale cum ar fi lipsa aerului conditionat in cladire, directorul spune ca specialistii interzic asa ceva in lipsa unui proiect unitar care sa includa intregul imobil.
“Am incercat sa fac asa si la mine in birou, de exemplu. Bate soarele direct de la ora 1 pana la apus si e o caldura ingrozitoare. Am incercat eu, pe banii mei sa pun un sistem de aer conditionat dar mi s-a spus ca nu se poate: nu am voie pentru ca e cladire-monument si trebuie facut numai intr-un anumit fel. Nu se pot pune cutii pe exteriorul cladirii, e nevoie de un sistem de climatizare foarte sofisticat, care costa foarte mult. Pana cand cladirea nu intra intr-o restaurare, cladirea nu poate avea asa ceva”, a detaliat acesta.
“Mereu apar necazuri si incercam sa le carpim cum putem, desfundam la baie, reparam ce se strica, dar ideea e ca totul trebuie inlocuit, de la instalatia sanitara la cea electrica si tot. Eu sunt insa optimist, din ultimele discutii cred ca e posibil ca ONR sa intre in lucrari in urmatorii ani”, a dezvaluit el.
Sunt sanse foarte mari ca sarbatorirea celor 100 de ani de la infiintare in cladirea reabilitata, in 2020, in opinia directorului.
“Exista un proiect care a fost facut in urma cu 15 ani, va dati seama ca e expirat si nu intra in discutie sa mai fie pus in practica. Se va face unul nou, cu studii fezabilitate si de rezistenta a cladirii si altele asemenea. Sunt sanse foarte mari sa incepem in urmatorii ani”, a precizat el.
In cazul in care proiectul de restaurare va fi demarat, cei de la Ministerul Culturii au dat asigurari ca se va face in asa fel incat activitatea operei clujene sa nu fie oprita, potrivit lui Florin Estefan.
“Se vor programa lucrarile pe etape si pe zone, ca sa nu ne inchida activitatea. Binenteles, daca va fi cazul, vom structura stagiunea in asa fel incat sa functionam fara intrerupere. Probabil vom apela si la Opera Maghiara de Stat, la Casa de Cultura a Studentilor si la orasele din jurul Clujului. Cand se va concretiza asta, vom gandi un plan de asa natura incat oamenii sa isi ia salariile, iar noi sa fim prezenti in activitatea culturala a orasului”, a subliniat el.
Cea mai probabila sursa de finantare urmarita de minister ar fi accesarea unei linii de finantare de la Uniunea Europeana.
La inceputul anului 2014, oficialii institutiei se plangeau de inundatii. Spuneau ca lupta de 10 ani pentru finantarea lucrarilor de modernizare ale edificiului de patrimoniu national, iar Ministerul Culturii nu a inclus monumentul de patrimoniu din Cluj-Napoca in lista celor 20 de obiective restaurate gratie unui imprumut de 350 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare. In acelasi timp, sediul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca a primit 1,6 milioane de euro pentru restaurarea partiala a cladirii acum 6 ani.
Ultimele lucrari, “de fatada”, s-au realizat in 2005 cand a fost vopsit sediul Operei Nationale, iar in acel moment, in cladirea de patrimoniu construita la inceputul secolului XX, cedau tevile in pereti. Echipa administrativa a institutiei sustinea ca depune, din 2003, anual, proiecte de restaurare integrala a cladirii care nu sunt acceptate de Ministerul Culturii. La acea vreme se spunea ca suma necesara lucrarilor se ridica la 5,6 milioane de euro.
“Se amana finantarea de ani buni, iar la noi cedeaza tevile in pereti. Pentru cladirea din piata Stefan cel Mare este nevoie de 5,6 milioane de euro. (…) Avem nevoie de o interventie majora in infrastructura cladirii cu tot cu tubulaturi, canalizare si aductiuni de apa. Din banii pe care ii primim, firimituri, putem face doar lucrari minore: am inlocuit conducta principala de apa pana la intrarea in cladire, insa asta e maruntis. Daca s-ar pune in aplicare sa finanteze ca lumea lucrarile, chiar daca 2, 3 ani nu s-ar putea folosi spatiul ar putea fi facuta o reparatie integrala”, spunea Dan Lupea, administratorul cladirii Operei Nationale din Cluj-Napoca.
Monumentul de patrimoniu, dat in folosinta in 1906, nu a fost modernizat integral niciodata in cei 108 ani de cand si-a deschis portile. In urma reparatiilor finantate, in decursul anilor de catre Guvern, s-au schimbat scaunele in foaier si s-au inlocuit luminile. In 2012, ministerul de resort a dat bani pentru reparatia acoperisului, partial distrus in urma unei furtuni. In 2013, Opera Nationala a facut lucrari de intretinere: a fost modernizata scena mica, s-au montat plansee acoperite cu vopsea speciala, s-au efectuat lucrari de antifonare a spatiului. Potrivit administratiei, anul trecut s-au realizat si reparatii la boilerul pentru apa calda.
“E un monument de patrimoniu. Guvernul ar trebui sa ia pozitie, insa nu am vazut interes in acest sens”, a adaugat Lupea.
Opera Nationala a solicitat atunci inca 1,6 milioane de euro pentru modernizarea atelierelor de productie, proiect avizat la Ministerul Culturii si depus in 2012, insa si acesta a fost, de fiecare data, amanat. Pana sa fie aprobat de Ministerul Culturii, la Cluj se face lobby in lumea oamenilor de afaceri pentru finantari.
“Cu Ministerul Culturii am discutat, le-am explicat in ce stadiu ne aflam. Ni s-a promis marea cu sarea si nu ne-am ales decat cu praf in ochi. Ne straduim cat putem sa capacitam mediul de afaceri sa ne faca reparatii. Am reusit sa aduc banuti cu care am putut sa reabilitam salile de repetitii, vestiarele pentru orchestra, balet si cor”, a continuat administratorul cladirii.
In tot acest timp, sediul Teatrului National “Vasile Alecsandri” din Iasi, unde functioneaza si Opera Nationala din oras, a fost refacut total (foto), gratie unei investitii suportate de Ministerul Culturii cu bani dintr-un imprumut de 350 milioane de euro luat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei in 2006-2007 si cofinantat de Guvernul Romaniei.
Foto: Remus Toderici, umpcultura.ro, Tango.ro, Nicu Cherciu