Am întrebat Consiliul Județean dacă Primăria Cluj-Napoca a fost înștiințată cu privire la ce nenorociri pe sănătate produce halda de deșeuri de la Pata Rât asupra locuitorilor din Sânnicoară și Apahida, după efectuarea Studiului de Impact asupra Stării de Sănătate din anul 2009? Ca să știm de ce anume onor municipalitatea clujeană (proprietara maldărului de deșeuri) nu a luat nici o măsură să stopeze poluarea și îmbolnăvirea acestor locuitori. Ca urmare a solicitării noastre în acest sens – iată ce răspuns am primit:
″Având în vedere că Studiul de evaluare a impactului asupra stării de sănătate nu tratează depozitul de deșeuri neconform de la Pata Rât, acesta fiind întocmit strict pentru stabilirea zonelor de protecție sanitară în relație cu obiectivul propus și anume Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj-Napoca, studiul nu a fost transmis Primăriei Cluj-Napoca″.
Foarte simplu: studiul se referă la altceva – nu tratează subiectul depozitului de gunoi de la Pata Rât. Acesta ar fi fost întocmit cu un alt scop: ″strict″ pentru stabilirea zonelor sanitare, dar în relație doar cu obiectivul CMID. Iar întrucât acest proiect a rămas pe hârtie, nefiind realizat nici până în ziua de astăzi, nici studiul din anul 2009 nu pare să fi avut vreo relevanță pentru CJ Cluj.
După cum aminteam aici, în baza HCL 18/29.08.2013, terenul cu o suprafață de 182.080 mp zona Pata Rât, era dat spre administrare Consiliului Județean Cluj. Municipalității îi revine în acest caz calitatea de proprietar. Privitor la dreptul de proprietar al primăriei asupra acestui teren, aspect care a fost tăinuit din varii motive, nu mai insistăm aici.
Acum pare a fi vorba de o altă tăinuire: aceasta rezidă în faptul că, atunci când a fost realizat studiul care se referea la gradul de afectare a populației din cauza Muntelui de Gunoi în anul 2009, Consiliul Județean – beneficiarul studiului și administrator al suprafeței de 182.080 – ″nu a transmis″ primăriei (proprietarului terenului) rezultatele studiului. Motivul? Rezultatele s-ar fi referit la altceva. Așa să fie oare?
Studiul făcut public în anul 2009 de către Centrul de Mediu și Sănătate a cuprins o perioadă de cercetare situată între anii 2004-2008 și s-a referit la parametrii de toxicitate surprinși, precum și la incidența crescută a diverselor afecțiuni datorate poluării mediului. Cu mențiunea că aceste valori au crescut într-un ritm alarmant din 2009 până în prezent, deoarece la Pata Rât nu a fost implementat sistemul CMID.
– ″Frecventa de cazuri de bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) inregistrate la medicii de familie din comuna Apahida, in perioada 2004-2008, inregistreaza un trend crescator dinspre anul de debut (2004) spre cel care incheie intervalul de timp analizat (2008).
– Frecventa de cazuri de hipertensiune arteriala (HTA) inregistrate la medicii de familie din comuna Apahida, in perioada 2004-2008, inregistreaza un trend crescator dinspre anul de debut (2004) spre cel care incheie intervalul de timp analizat (2008).
– Bolile cerebrovasculare au prezentat o tendinta de crestere a frecventei de cazuri in perioada 2004-2008.
– In cazul gusei, frecventa de cazuri prezinta un trend crescator dinspre anul 2004 spre anul 2008.
– Diabetul zaharat a prezentat un trend crescator al frecventei de cazuri in perioada 2004-2008″.
De asemenea, a fost înregistrată o creștere a cazurilor de ulcer, de ciroză hepatică, tumori maligne și lista continuă. Datele complete pot fi consultate în Raport.
Cu toate acestea, CJ anunță că primăria nu a fost înștiințată, deoarece aceste date se referă la obiectivul CMID. Desigur, sunt informații cuprinse în raport care sunt specifice acestui proiect: implementarea lui ar fi adus beneficii, cel puțin teoretic. Ori Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nu a fost realizat. Iar informațiile prezentate mai sus se referă la studii care s-au făcut dincolo de acest proiect și care se referă la gradul de afectare al populației din cauza Muntelui de Gunoi. Negru pe alb.
Și ANPM Cluj nu pare să știe despre toxicitatea din zonă mai nimic. Iată ce au răspuns:
″Agenția Regională pentru Protecția Mediului Cluj-Napoca a emis acordul de mediu nr. 18 NV6 din 12.08.2010 pentru proiectul ”Sistem de management integrat al deșeurilor –Județul Cluj” în baza documentației specifice (inclusiv Studiu de evaluare a impactului asupra mediului) dar și a unor avize considerate a fi de referință pentru protecția mediului (avize de gospodărire a apelor, notificări privind eliberarea avizelor sanitare, inclusiv Studiul de evaluare a impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul) […] Direcția de Sănătate Publică este instituția care a solicitat Studiul de evaluare a impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul iar în baza concluziilor acestuia a emis Avizele″.
Nici că-i albă, nici că-i neagră. Avizele au fost emise și de către APM Cluj și de către Direcția de Sănătate Publică. Depozitul de deșeuri de la Pata Rât este neconform, poluarea – despre care nimeni nu vrea să știe – este maximă, în schimb avizele sunt conforme. Este asemenea situației cu decesele cauzate de gripă: zilnic sunt înregistrate decese, dar situația pare a fi sub control, focarele sunt zonale ori se manifestă doar cazuri sporadice.
Adicătelea, Muntele de Gunoi crește, se prăvale peste centura de ocolire, poluarea a fost înregistrată încă din 2009, iar ritmul nu poate fi decât ascendent, din moment ce la Pata Rât nu s-a întreprins ABSOLUT NIMIC. Dar e bine, dacă există avize de la Mediu, problemele dispar probabil de la sine. Nici CJ Cluj nu e obligat să înștiințeze Primăria.
Domnilor, pentru administrația din Cluj-Napoca, nu există problema deșeurilor. Nici Pata Rât nu există.