Consiliul Județean Cluj a aprobat Planul operativ de intervenţie în timpul iernii pe drumurile judeţene din judeţul Cluj, pentru perioada 1 noiembrie 2017 – 31 martie 2018.
Noi suntem foarte curioși, după ce am răsfoit atâtea Rapoarte ale Curții de Conturi, cum se vor furgăsi banii publici și în această iarnă prin aceste operațiuni de “intervenție”?
Căci vorbim despre nărăvirea la bani publici obținuți ușor a băieților deștepți abonați la deszăpeziri, indivizi care, împreună cu acoliții lor politici, nu se dau (și nu s-au dat) în lături de la nimic să ajungă la bani. Să ne amintim că, în 2014, directoarea economica de la RAADPP a fost „dezăpezită” din funcție de Mircea Avram pentru că a refuzat să semneze contractul de alocare a unui milion de euro către DIFERIT SA. Merită să recitiți acest material despre o golaneală pe bani publici care nu a fost nici măcar una deșpteaptă. Tot cu lopata au furat un mulion de euro, nu atât crezându-ne pe toți clujenii proști, cât mizând pe mârțoaga corectă: DNA Structura teritorială Cluj pe ai cărei procurori îi cam doare-n cot cu privire la ce se întâmplă în Republica Autonomă Cluj, până nu primesc ordinul expres. Furtul “cu lpoata” este simplu: se face, de exemplu, prin mărirea numărului de ore de lucru alocate pentru unele activități. fără fundamentare sau justificare. Numărul de ore prevăzut pentru aceleași activități este diferit de la un an la altul, de la un lot la altul și chiar la același executant.
În iarna dintre anii 2014 – 2015, Consiliul județean Cluj a făcut plăți ilegale în sumă estimată de 1.873.390 lei (din care TVA-ul îl reprezintă 362.592 lei) pentru că cică s-au făcut niște deszăpeziri. Așa susține cu acte Curtea de Cpnturi a României – o instituție absolut inutilă, se pare. Cei 1204,241 kilometri din rețeaua județeană de drumuri, au fost împărțiți, pentru o mai bună intervenție în caz de deszăpeziri, au fost împărțiși în 5 zone zise de “intervenție”. Au fost stabilite două baze permanente de intervenție pentru zona 2 și zona 3 și s-a trecut la achiziții de servicii prin negocierea directă fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Deci, s-a negociat cu cine s-a dorit și a câștigat cine a trebuit.
Pentru iarna care a urmat (2015), Curtea de Conturi n-a descoperit decât prejudicii totale de peste 2 milioane de euro la Consiliul Județean Cluj, constând în abateri de la legalitate, dar și venituri suplimentare nerealizate.
Curtea de Conturi mai indică și plăți nelegale de 1,1 milioane de lei firmelor de casă ale Consiliului Județean pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor județene.
„Au fost efectuate plăți nelegale în sumă estimată de 1.873.000 lei reprezentând servicii de deszăpezire a drumurilor județene în sezonul rece 2014 –2015, constând în: servicii de transport materiale decontate în cantități mai mari decât cele real executate, depășirea orelor de staționare a utilajelor față de cele contractate, precum și decontarea unor lucrări de deszăpezire în afara perioadei contractate. De asemenea, au fost efectuate plăți nelegale în sumă estimată de 1.123.000 lei, reprezentând lucrăride proiectare modernizare și reabilitare a drumului județean -DJ 172F (Gherla – Mica – limita județului cu Bistrița Năsăud), executate de către SC Samus Construcții SA Dej, care nu respectă în totalitate prevederile legale (lipsă antemăsurători, calcul de necesar materiale pentru suprafețe de drum mai mari decât cele reale, decontarea de lucrări de consolidare mai mari decât cele real executate etc.)”, se mai arată în documentul citat.
Auditorii Curții de Conturi mai reclamă și faptul că județul Cluj nu a recuperat de la Consiliul de Administrație al RAADPP Cluj, suma de 120.000 de lei, reprezentând drepturi salariale nete, dobânzi și cheltuieli de judecată câștigate în instanță și achitate către două salariate, urmare a nerespectării de către entitate a clauzelor prevăzute în contractele individuale de muncă încheiate cu acestea.
Și, să nu uităm un lucru, săptămâna trecută, Consiliul județean a pierdut procesul cu Curtea de Conturi. Bugetul județului a rămas prejudiciat cu 4 milioane de euro. Cine va plăti acest prejudiciu? Fraierul de contribuabil, bineînțeles. Vorbim despre pierderi și finanțări ilegale în valoare de 4milioane de euro. Consiliul județean a decis să conteste în instanță raportul Curții de Conturi din 2015, dar au pierdut procesul.
”În urma comunicării Deciziei Curţii de Conturi a României nr. 21 din 24.06.2016, cuprinzând măsurile pe care Consiliul Judeţean Cluj trebuie să le ia pentru remedierea deficienţelor constatate, Consiliul Judetean a înaintat Tribunalului Cluj, în data de 8 noiembrie 2016, acţiunea în contencios administrativ nr. 25953 prin care solicită, argumentat, anularea mai multor puncte din Decizia Curţii de Conturi a României – Camera de Conturi a judeţului Cluj. În acest context, având în vedere faptul că Decizia Camerei de Conturi Cluj nu are caracter definitiv şi executoriu, Consiliul Judeţean Cluj aşteaptă soluţionarea respectivei acţiuni aflate pe rolul Tribunalului Cluj. În mod evident, conştient fiind de obligativitatea respectării întru-totul a dispoziţiilor legale şi a hotărârilor judecătoreşti, de îndată ce va exista o astfel de decizie definitivă şi irevocabilă pronunţată de instanţele abilitate, Consiliul Judeţean Cluj va trece la punerea ei în executare, anunța Consiliul județean în februarie 2017.
Ei bine, săptămâna trecută, Curtea de Apel Cluj a respins recursul formulat de Consiliu județean.
“Respinge cu majoritate recursul declarat de P.C.J.Cluj (Preşedintele Consiliului judeţean Cluj – n.r.) împotriva sentinţei civile nr. 1189 din 28.02.2017 pronunţată în dosarul nr. 5201/117/2016 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 9.10.2017.”
Așa că am rămas cu producerea de prejudicii bugetelor locale, la Unitatea Administrativ Teritorială Județul Cluj s-au constatat următoarele: prejudicii – 8.761.000 lei (1,9 milioane de euro), venituri suplimentare – 9.222.000 lei (2,04 milioane euro).
Dar și cu aceiași indivizi care să butoneze după cum vor mușchii lor politici banii publici.