Aceasta metoda terapeutica se bazeaza pe folosirea medicamentelor anticanceroase si are ca obiectiv distrugera celulelor canceroase sau impiedicarea multiplicarii lor. Deseori, chimioterapia este greu de suportat de catre bolnav.
Chimioterapia este folosita in principal pentru tratarea cancerelor extinse sau susceptibile sa se generalizeze (metastaze). Ea poate fi folosita singura sau impreuna cu hormonoterapia, chirurgia sau radioterapia.
Actiunea medicamentelor. In prezent sunt disponibile in jur de 50 de medicamente anticanceroase. Toate reusesc sa atinga celula canceroasa tocmai inainte de diviziune. Majoritatea actioneaza pe nucleul celulei, in special in regiunea care contine informatiile genetice necesare multiplicarii celulei (AND)
Fiecare medicament are propriul sau mecanism de actiune pentru a se impotrivi procesului de multiplicare a celulelor canceroase, cu scopul de a opri dezvoltarea tumorii. Astfel, asocierea mai multor medicamente, ale caror mecanisme sunt diferite, are o eficacitate globala superioara celei a fiecarui produs in parte.
Alegerea medicamentelor. Tipul medicamentului folosit depinde de localizarea cancerului (san, plaman, de pilda) si de sensibilitatea tesutului ce urmeaza a fi tratat, care e mai mult sau mai putin receptiv la produsele folosite.
Medicul alege medicamentul tinand cont de varsta pacientului, de bolile pe care acesta le-a avut sau pe care le are, care pot constitui o contraindicatie pentru unele medicamente anticanceroase. Exista si alte criterii, precum intoleranta la unele produse, rezistenta pacientului la unele medicamente.
Pe de alta parte, o irigare defectuoasa a tumorii franeaza aportul de medicamente transportate de sange. Medicul ia de asemenea in consideratie toxicitatea medicamentelor care actioneaza si pe tesuturile sanatoase, pentru a nu prescrie mai multe produse ce au efecte secundare importante pe acelasi organ sau pe acelasi tesut.
Tipuri de tratament. Tratamentul presupune administrarea in spital a unui medicament pe cale orala sau injectabila, fie continuu, pe perioade lungi, fie in cure de una sau mai multe zile, la intervale regulate. Acest tip de tratament actioneaza difuz in intreg organismul avand astfel avantajul ca distruge metastazele, care sunt celule cancerigene diseminate in mai multe regiuni ale corpului. In unele cazuri, tratamentul este atat de eficace incat reuseste sa reduca volumul tumorii si face posibila rezectia chirurgicala a acesteia, imposibil de realizat initial fara lezarea tesuturilor sanatoase ce inconjoara tumora.
Tratamentul local se efectueaza sub forma injectiilor intre foitele ce inconjoara plamanii (pleura), intre foitele ce inconjoara inima (pericard) sau sub forma instilatiilor in vezica urinara. In unele cancere locale in regiunea otorinolaringiana si in unele cancere ale membrelor, ale bazinului sau ale ficatului, chimioterapicul este administrat in artera care iriga regiunea unde se gaseste tumora. Acest tip de administrare permite atingerea unor concentratii mari ale produsului respectiv, fara ca aceasta sa disemineze in organism, evitand astfel producerea unor efecte secundare semnificative.
Tratamentul chimioterapeutic se efectueaza in cure repetate, in spital sau la domiciliu sub stricta supraveghere medicala.
Efectele nedorite. Din nefericire, medicamentele anticanceroase nu actioneaza numai pe celulele canceroase. Ele sunt toxice in aceeasi masura si pentru celulele normale cu rata de reinnoire rapida (celule sanguine sau ale aparatului digestiv) si pentru unele organe. Toate medicamentele anticanceroase (cu exceptia bleomicinei) sunt toxice pentru celulele sanguine. Aceasta se traduce printr-o diminuare a numarului de leucocite, responsabile de apararea organismului impotriva infectiilor, si a numarului de trombocite, care joaca un rol esential in procesul de coagulare a sangelui. Aceste efecte determina, pe de o parte, o sensibilitate crescuta la infectii si, pe de alta parte, un risc de hemoragie ce poate surveni la 10-14 zile dupa inceperea tratamentului.
Alte efecte neplacute sunt de ordin digestiv (greata si varsaturi), dermatologic (roseata), bucal (mici leziuni, pierderea gustului), neurologic (pierderea sensibilitatii), ginecologic (sterilitate definitiva), cardiologic (insuficienta cardiaca) sau estetic (pierderea parului).