In vizor

Cererea disperată a studenților de chirii pe termen scurt ar putea duce la o creștere speculativă a prețurilor de închiriere, deja exorbitante

Anul universitar 2021-2022 se termină, de regulă, la final de iunie, ori în luna iulie (anii terminali finalizează mai repede, de asemenea, studenții care nu au restanțe sau perioade de practică). În condițiile eliminării stării de alertă și a restricțiilor, studenții sunt nevoiți să se întoarcă la cursurile fizice, dar, după 2 ani de pandemie și ore online, mulți au renunțat la chiria din Cluj-Napoca, cel mai costisitor oraș din țară, din punct de vedere imobiliar.

Studenții care nu au locuri la cămine trebuie acum să își găsească o chirie la prețul pieței care a revenit deja la sumele proverbiale prepandemice. Problema e că și procedurile proprietarilor clujeni au rămas cele de dinainte de pandemie, adică majoritatea refuză să își închirieze apartamentele pe termen scurt. Motivația proprietarilor e simplă: nu rentează să închiriezi pe 2-4 luni, pe timpul cât sunt nevoiți studenții să își caute acum chirie, fiindcă riști să pierzi bani dacă chiriașul provoacă distrugeri în locuință sau nu își plătește la zi facturile.

În loc să se ocupe de lucrările de licență/disertație, studenții din anii terminali sunt nevoiți în aceste zile să își caute o chirie doar pe câteva luni, chirie pe care puțini proprietari sunt dispuși să o ofere.

Disperarea îi cuprinde și pe studenții din anii intermediari, pe tinerii care nu își permit să închirieze apartamentele pe un an, doar pentru a participa vara la Untold. În plus, festivalurile contribuie la decizia proprietarilor de a refuza închirierea acum, pe termen scurt: e mult mai rentabil să ții apartamentul gol și să scoți de Untold, în câteva zile, chiria pe care altfel ai primi-o pentru câteva luni bune!

Situația de acum ar putea duce la o scumpire speculativă a chiriilor, din cauza creșterii disperate a cererii și a perioadei scurte de închiriere.

În Cluj-Napoca, prețurile de închiriere pleacă de la 230-500 de euro pentru o garsonieră/ap. de o cameră (prețul variază în funcție de suprafață, finisaje, zonă). La chirie se mai adaugă costurile utilităților: gaz (scumpit, în prezent, până la valori greu de plătit), curent, apă, internet. Plus garanția cerută de proprietari, de obicei în cuantumul unei chirii. Practic, șederea unui student pentru o lună la Cluj poate costa salariul integral al unui părinte, dacă nu mai mult!

„Zeci de mii de studenți sunt nevoiți să-și găsească chirii costisitoare de pe o zi pe alta – unii dintre ei în ultimul an de studiu, când ar trebui să-și vadă în continuare de redactarea licențelor și de pregătirea examenelor finale.

Ministerul pretinde că, odată cu încheierea stării de urgență datorate pandemiei, nu mai există cadru legal pentru învățământul online și obligă universitățile să se descurce pe cont propriu în gestionarea acestei tranziții. Ok, e de înțeles și acest argument, problema e alta: se putea evita acest haos pe care îl decontează multe cadre didactice din mediul universitar, personalul administrativ – și, cel mai grav, foarte mulți studenți?

Evident, prin crearea – de către minister – a cadrului legal pentru această tranziție, așa cum s-au creat foarte repede norme de desfășurare a învățământului online. În loc să-l elaboreze, administrația centrală din educație a preferat să meargă pe scenariul conform căruia în 8 martie se încheie starea de tranziție – în 9 toată lumea e în bănci, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. În doi ani de zile, nimănui de acolo nu i-a trecut prin cap că la un moment dat pandemia se încheie și că reîntoarcerea la normal va trebui gestionată cumva. După cum în noiembrie nu te aștepți să vină cândva iarna, ba chiar Doamne ferește să ningă și să ai nevoie de palton, de căciulă și de lopată pentru scos zăpada din curte”, a scris, pe pagina sa de Facebook, Alex Goldiș, lector univ. dr. la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj – Napoca, Facultatea de Litere.

„Exact! Fiul meu, masterand în anul II, e în această situație. În loc să-și vadă liniștit de munca la disertație, umblă năuc după cazare…”, a comentat Viorica Stăvaru, profesor la Colegiul Național Pedagogic din Drobeta-Turnu Severin.

„Un exemplu de la Universitatea Carolina din Praga: și aici s-a încheiat starea de urgență, deci orele se țin normal. Totuși, semestrul acesta li se da libertatea profesorilor sa aleagă dacă vor continua online sau nu, ba mai mult, dacă studenții dintr-un an se pun de acord, pot face o cerere la Decanat pentru a continua online. Asta pentru că noțiunea de autonomie se pare ca e înțeleasă diferit aici sau poate pentru că ministrul de aici nu consideră ca dacă stai în fața unui computer ești un puturos ordinar și iei bani pe nimic de la stat (sau pentru stat)”, a scris pe Facebook  Nicolae Adrian Hent, lector la Facultatea de Arte din Praga.

„Absolut de acord cu studenții și perfect revoltător ce face ministerul. Dar UBB-ul ar trebui să recunoască că e un mare jucător în piața chiriilor și că contribuie mult la creșterea prețurilor. Deși e o universitate fabulos de bogată și cu multe proprietăți, căminele sînt insuficiente. (plus că, atîta vreme cît nu sînt destule burse, cămine, cantine, vor trebui mereu tolerate situații în care studenții lucrează ca să-și acopere cheltuielile la aceste prețuri de piață uriașe, prin urmare toate pretențiile față de activitatea studenților vor putea fi doar destul de sau foarte modeste.)”, a comentat Veronica Lazăr, sub postarea lui Alex Goldiș.

„Dă cineva în chirie numai pe 2 luni în Cluj?! Mira-m-aș!”, a scris Ovidiu Pecican, profesor UBB.

Exit mobile version