Din oras

Centura de sud si drumul rapid, solutii fara fundament propuse de primarul Emil Boc

Solutiile pe care primarul Emil Boc le-a propus aseara cu privire la descongestionarea traficului sunt foarte scumpe si mizeaza pe sprijin guvernamental. Pe de o parte a vorbit despre centura de sud a orasului, iar de cealalta, despre drumul rapid de la Gilau la sensul giratoriu de la Cora. In teorie suna bine, in practica e mai greu. Ambele proiecte implica o serie de exproprieri si dureaza ani pana la implementarea lor. Arhitectul Serban Tiganas considera mai potrivita centura de sud, cu toate ca e un proiect vechi imprumutat in prezent de Emil Boc. Cu toate acestea, in situatia demararii lui, trebuie avute in vedere o serie de aspecte pe care arhitectul le dezbate pe larg: de la buget, la o analiza cadastrala a numarului de exproprieri pana la crearea in Primarie a unui departament de specialisti in domeniu.

Sursa Foto: citynews.ro

Aproape in jumatate din emisiunea Stiri de Cluj de aseara, moderata de Delia Carbune, s-a discutat despre traficul din Cluj si posibilitatile de descongestionare a acestuia. Emil Boc a avut, ca intotdeauna, un raspuns, dar nu a prezentat solutii aplicabile intr-un timp relativ scurt. Din contra, el a discutat despre proiectul centurii de sud a Clujului si despre drumul rapid de la Gilau pana la sensul giratoriu de la Cora. Ambele se bazeaza pe sprijin guvernamental, pe bani europeni, bugetul local fiind insuficient si pentru unul din cele doua.

„Daca dorim sa amelioram traficul din Cluj-Napoca trebuie suport guvernamental. Sa facem macar unul dintre proiectele vitale ale Clujului, centura de sud. Aceasta porneste de la Nodul N din Manastur, traverseaza Calea Turzii si iese la nodul de centura de la Apahida- Valcele, prin spate pe la Selgros. Ar avea intrari spre Cluj-Napoca. Am salva foarte mult pentru cei care vor să tranziteze Clujul. Niciodata in Romania un asemenea proiect nu se face din bugetul local. Ar trebui sa lucram 50 de ani din bugetul local pentru o asemenea centura. Nici bugetul Clujului pe doi ani nu-ti ajunge, adică 500 de milioane de euro”, a declarat acesta.

Suma la care ar ajunge aceasta centura de sud variaza intre 500 de milioane si un miliard de euro, pe langa care intra si actiunile de expropriere si construirea de viaducte. Inca nu a existat nicio discutie cu Guvernul din partea caruia asteapta sprijin. Urmeaza. Si spera ca acest guvern sa-si intoarca fata inspre Cluj.

Din punctul de vedere al utilitatii lor, atat centura de sud, cat si drumul rapid sunt mai mult decat necesare. Cu toate acestea, pe cat de utile sunt ele, pe atat de usor pot deveni dezastruoase, in special asa-numita centura de sud. Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, explica care sunt factorii care trebuie avuti in vedere, pentru ca o astfel de investitie (in situatia in care va exista) sa nu devina falimentara. Mai mult, solutia lui Emil Boc nu e originala, fiind cunoscuta inca din anii ’90. E un proiect vechi care nu a inaintat deloc.

„Practic, solutia este cunoscuta din mileniul trecut. Faptul ca Clujul are nevoie de o ocolitoare pe sud de la nodul N pana la Apahida, este o chestiune cunoscuta de multi, din anii 90, de la PUG-ul anterior, de asta am si spus din secolul si mileniul trecut. Nimic nou. Acest studiu recent de mobilitate integrata a confirmat acest lucru. Din pacate, Primaria, municipalitatea n-a reusit sa progreseze cu acest proiect nici macar partial. Din acest traseu cunoscut nu s-a realizat nimic. El n-a fost vazut ca un obiectiv prioritar, ca un obiectiv strategic, a trebuit sa vina aceasta obligatie de la comisia europeana de a avea un plan de mobilitate integrata, aceasta obligatie fara de care nu poti sa mai aplici pe finantari, pe programe operationale, ca sa vina specialistii sa spuna acelasi lucru pe care l-au spus alti specialisti acum mai bine de 15 ani”, contextualizeaza Tiganas.

Cel mai mare impediment al centurii de sud este faptul ca implica o serie de exproprieri, ceea ce automat, creste pretul proiectului. Cu cativa ani in urma, aceasta situatie ar fi fost mai usor de evitat.

Daca aceasta ocolitoare progresa ca proiect, nu s-ar fi agravat situatia prin realizarea in acest interval de constructii prin retrocedarea de terenuri, prin tot felul de operatiuni imobiliare, care au facut ca acum sa fie mult mai dificila realizarea unui traseu optim; avand in vedere ca la sud, si pe unde e marcat acest traseu, exista pante de teren si o configuratie a dealurilor care nu face usor acest proiect. Deci, il fac scump. Orice curba, orice sprijinire de mal, orice deviere ca sa eviti ceva ce deja nu mai poti sa demolezi sau sa il expropriezi il face mai scump. Exista aceasta problema a costurilor care e agravata pe zi ce trece. Mai trebuie o analiza cadastrala foarte aprofundata care sa identifice necesarul de exproprieri pentru ca zona este aproape 100% privata pe traseul acestei ocolitoare si nu se pot face decat prin exproprieri, care nu cred ca stie cineva care e dimensiunea bugetului pentru asa ceva. Daca poti sa calculezi si sa estimezi necesarul pentru a construi, pentru a expropria, toate procedurile juridice sunt sofisticate. Deci, si aici trebuie studiat.”, explica arhitectul.

Pentru ca investitia sa nu devina falimentara, solutia optima este de fragmentare a proiectului, cu conditia ca portiunile realizate sa poata fi folosite ulterior, adauga Tiganas. E o lucrare care presupune ani buni de munca pana la finalizarea ei.

„Exista clar aceasta necesitate de a fragmenta proiectul. Pentru ca investitia este enorma si daca incepi sa lucrezi ar trebui identificate care sunt acele tronsoane prioritare. Nu stiu daca planul integrat sau Primaria si-a pus aceasta problema. Eu cred ca e importanta, si aici atrag atentia, aceasta ierarhizare pe tronsoane sa fie facuta in asa fel incat ceea ce realizezi sa functioneze partial, sa desemneze o anumita zona, sa aiba o noima pana cand vor dura lucrarile. Ele pot sa dureze 10 ani, mai putin, mai mult, dar, in orice caz, vorbim de ani de zile. In orice caz, toate bucatile care se realizeaza sa poata fi folosite, altfel sunt niste bani aruncati. Totul se poate bloca si toata investitia e de pomana. Asta as recomanda, o analiza, o decizie, o tronsonare, o ierarhizare sa existe un plan organizat de ordine a realizarii lucrarilor. Foarte important”, considera acesta.

Inainte de a prezenta astfel de proiecte, Primaria ar trebui sa fie pregatita din mai multe puncte de vedere, in special din punctul de vedere al specialistilor. Tocmai din acest motiv, Serban Tiganas considera ca ar trebui creat in cadrul Primariei un birou responsabil nu doar de emiterea avizelor, ci si de realizarea demersurilor in sine, legate de astfel e proiecte.

Din punctul meu de vedere, in Cluj ar trebui ca in Primarie sa apara un birou sau un departament dedicat acestei probleme de mobilitate integrata. Nu numai un birou care da avize, care se ocupa de avziarea proiectelor de trafic, ci un birou care are un personal calificat si care are ca tema clara, unica realizarea tuturor demersurilor. Pentru ca altfel nu se vor intampla. Nimeni nu are in sarcina chestiunea asta. Avand in vedere ca au spus specialistii ca e foarte importanta aceasta ocolitoare si-au dat seama si cei de la Primarie ca tranzitarea orasului pe vale, deci, din centru sau in lungul Somesului, nu rezolva problemele. Asta e marele raspuns al studiului de mobilitate: degeaba cracanati strazile cu cate inca o banda pe langa Somes, ca tot nu se rezolva, trebuie ocolitoarea sud, aia e cea mai importanta. Daca exista aceasta concluzie, statuata de specialisti, eu cred ca trebuie creat acest birou profesionist in Primarie, care are sarcina unica sa duca acest proiect prin interesul municipiului zi de zi pana la rezolvare, cu juristi, cu drumari, cu ingineri, cu tot ceea ce trebuie acolo”, a mai adaugat el.

De asemenea, in legatura cu proiectul drumului rapid, arhitectul este de parere ca solutia este buna,insa dintre cele doua, optima este centura de sud. Drumul rapid presupune o suprafata de 8,3 kilometri si se intinde de la Gilau pana la sensul giratoriul Cora.

„Asta e o problema a judetului, nu e o problema a municipiului. Apreciez ca e interesant subiectul asta, dar e cunoscut si el, nu e o idee noua si ar putea sa insemne o dublare a accesului dinspre vest in Cluj si, respectiv, o impartire a traficului care are ca consecinta usurarea lui. Dar, iar nu este o chestiune simpla, seamana cu cealalta pentru ca traseul acestui drum rapid trece din nou prin intravilanul Florestiului, proprietati private, are aceleasi probleme. Dar eu apreciez ca e o solutie care are sens. Cele doua se combina, nu se opun una alteia, dar daca banii ar fi limitati si ar trebui sa decid ce e mai bine pentru Cluj, atunci as opta pentru ocolitoarea sud. Acolo suntem, clar, deficitari”, a incheiat acesta.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *