Colegii din presa locala au publicat recent concluziile expertizei tehnice realizate de profesorul Florian Roman de la UTCN care a analizat situatia de la viitorul Centru de Management Integrat al Deseurilor (CMID) si care a concluzionat ca s-au realizat lucrari de proasta calitate. Dar nimeni nu a avut curiozitatea sa citeasca cu adevarat expertiza profesorului Roman si sa sintetizeze obiectiv chestiunile ridicate de el. Ar fi aflat ca toate problemele de la CMID provin de la proiect. De ce nu vorbeste nimeni din Consiliul Judetean despre asta? Pentru ca inseamna ca ar trebui ca cineva cu responsabilitati pe proiect sa isi asume tot istoricul de porcarii de pana acum. Ori genul asta de curajosi nu se gaseste in institutie. Va mai aduceti aminte de infractorul Georgica Cornu, amantul „celebrei” Marina Almasan, seful firmei CONFORT SA? El a insfacat 13 milioane de lei avans pentru lucrarile de la „groapa” noua a Clujului, a evaporat banii si apoi a bagat firma in insolventa. A platit vreun politruc sau functionar pentru asta? Nu. Ei bine, nici pentru carentele enorme de la proiectarea CMID nu o sa vedeti pe cineva ca o sa ia o rigla in palma.
Neconformitati ignorate
Consiliul Judetean Cluj a initiat in anul 2007 procedura de achizitie pentru pregatirea proiectului avand ca obiect construirea unui Centru de Management Integrat al Deseurilor in judetul Cluj. Putini isi mai aduc aminte ca proiectarea lucrarilor pentru fazele Documentatie de atribuire si Proiect tehnic+Caiet de Sarcini a revenit consortiului format din KOCKS Ingenieure – ENVIROPLAN Consultants&Engineers – EPEM SA Environmental Planning Engineering and Management – ROMAIR CONSULTING LTD.
In ianuarie 2012, contractul de executie lucrari este atribuit Asocierii formate din SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL și SC Vel Service SA, al carui lider era SC Confort SA.
Activitatile de management al proiectului si de supraveghere a executiei lucrarilor in calitate de diriginte de santier au fost atribuite societații TAHAL Consulting Engineers LTD, sucursala Bucuresti.
In cadrul expertizei, se mentioneaza ca pe parcursul evolutiei contractului, au aparut mai multe evenimente, care au determinat Beneficiarul sa solicite elaborarea unei expertize tehnice care sa stabileasca cauzele care au determinat neconformitatile aparute, solutiile de remediere precum si actiunile necesare pentru continuarea si finalizarea lucrarilor. Astfel, Expertiza nr. 101/2014 a avut urmatoarele obiective:
Verificarea proiectului tehnic in privinta corectitudinii solutiilor adoptate;
Verificarea calitatii si conformitatii lucrarilor;
Stabilirea cauzelor care au dus la pierderea stabilitatii taluzului nordic aferent celulei de depozitare
Stiau ca amplasamentul e predispus la alunecari
Astfel, din studiile efectuate de expertii tehnici a reiesit faptul ca la momentul elaborarii Proiectului tehnic, in amplasamentul depozitului (cca 30ha) s-au efectuat studii topografice si studii geotehnice de catre Proiectantul contractat, studii care ofera informatii utile dar nu suficiente pentru proiectarea zonei de depozitare si a celei administrative. Studiul geotehnic elaborat facea mentiunea ca amplasamentul este caracterizat de un potential ridicat si de o probabilitate mare de producere a alunecarilor, fara a se face referiri la calitatea pamantului din amplasament din punct de vedere al utilizarii lui la umpluturi.
Expertul tehnic dl. Florian Roman presupune ca in acea faza probabil nu s-a pus problema folosirii pamantului excavat la realizarea terasamentelor.
Din Documentatia de atribuire a contractului de lucrari publicata de Consiliul Judetean Cluj, reiese faptul ca materialul ce va fi utilizat pentru diguri va fi un material cu nisip si bolovanis, material care nu se afla in amplasamentul lucrarilor. Dar, in cadrul solicitarilor de clarificari din timpul licitatiei, Proiectantul formuleaza un raspuns prin care indica faptul ca pamantul excavat din amplasament poate fi utilizat la realizarea digurilor, ceea ce s-a si facut la executie.
Ultima expertiza si-a propus sa bage de vina, desi vraful de probleme exista deja
Concluzia expertului tehnic este ca alegerea unui pamant ca material pentru terasamente se face pe baza incadrarii lui intr-una din clasele de calitate, ceea ce nu se regaseste in specificatiile din Proiectul tehnic. Conform studiilor efectuate de expertul tehnic, rezulta clar ca pamantul indicat de Proiectant ca fiind utilizat in lucrarile de umpluturi are calitatea rea pentru terasamente. Avand in vedere faptul ca Proiectantul a modificat materialul din diguri, acesta ar fi trebuit sa reia si analiza stabilitatii digurilor, lucru pe care l-a facut doar in anul 2014, la insistentele Consiliului Judetean. Expertul tehnic constata ca aceste calcule de stabilitate au fost intocmite eronat de catre Proiectant, fara sa ia in calcul toate aspectele specifice, folosind valori care nu au sustinere prin analize de laborator sau in situ.
Profesorul Roman de la UTCN vorbeste in cadrul acestei expertize de o alta expertiza nr. 41/2012 in care s-au facut calcule de stabilitate, iar aceste calcule au aratat riscul de producere de alunecari. El precizeaza ca Expertiza elaborata in anul 2012 a avertizat asupra necesitații re-evaluarii pantelor digului, doar ca Proiectantul nu a fost suficient de receptiv la aceste observatii, motivand ca nu are incheiat cu Beneficiarul contract de asistenta tehnica pe parcursul executiei lucrarilor.
Expertul arata ca, de fapt, pana la sfarsitul anului 2012, lucrarile la Centrul de Management Integrat al Deseurilor din Judetul Cluj au fost realizate fara asistenta Proiectantului si fara ca Beneficiarul sa se asigure ca Proiectul a fost verificat de un verificator de proiecte atestat.
La modul general, expertul tehnic considera ca specificatiile din cadrul Proiectului tehnic sunt neclare si ca intreaga documentatie scrisa pare a fi tradusa dintr-o alta limba straina de persoane nefamiliarizate cu termenii tehnici de specialitate din limba romana ceea ce a condus la neclaritati si confuzii in etapa de executie. Mai mult, precizeaza ca Proiectul elaborat este sarac in detalii de executie ceea ce a determinat o executie precara a lucrarilor de terasamente si a lucrarilor din cadrul celulei de depozitare.
Astfel, intelegem ca Beneficiarul a demarat executia unui Proiect neclar, cu specificatii confuze, fara detalii de executie, fara verificarea prealabila de catre verificatori de proiecte si fara asigurarea asistentei Proiectantului pe parcursul executiei lucrarilor.
CMID – un proiect mort din „fasa” de proiect
In ceea ce privește Executia lucrarilor, prof. dr. ing. Florian Roman precizeaza ca lucrarile expertizate nu sunt inca finalizate, astfel ele nu pot fi la cotele prevazute de Proiectul tehnic. Constata ca geometria digului perimetral executat difera de geometria proiectata, ca materialul utilizat la umpluturi este un material necorespunzator calitativ, desi prin specificatiile Proiectantului, materialul indicat a fost cel rezultat din excavari.
Din expertiza reiese ca exista probleme la lucrarile de executie din cadrul celulelor de depozitare si a sistemului de drenare (material utilizat, cota fundului celulei, impermeabilitatea materialului), ca materialul utilizat la stratul drenant nu respecta parametrii dati in caietul de sarcini, dar face observatia ca din specificatiile tehnice din cadrul Proiectului tehnic nu reiese clar modul de executare a acestora si nici caracteristicile materialelor utilizate.
Expertul tehnic constata ca in cazul lucrarilor de excavatii neautorizate efectuate la baza digului sudic, in situatia in care acestea nu ar fi fost efectuate, coeficientul de siguranta era mai mare, iar solutia de consolidare a alunecarilor ar fi fost mai simpla.
Florian Roman concluzioneaza ca pe parcursul executiei lucrarilor, activitatea de urmarire a executiei de catre Proiectant și Inginer a fost deficitară. Proiectantul a răspuns foarte greu solicitărilor celorlalte părți iar Inginerul nu s-a implicat suficient în activitatea de verificare a materialelor puse în operă și a execuției. Dacă Inginerul ar fi instituit un sistem de management al riscului, acesta și-ar fi dovedit eficiența în toate fazele de realizare a lucrării.
Astfel, se concluzioneaza faptul ca lucrarile de executie a digurilor au fost tratate atat de catre Proiectant cat si de Antreprenor si Inginer ca lucrari simple de terasamente, studiile efectuate care au stat la baza elaborarii Proiectului tehnic au fost deficitar intocmite sau insuficient documentate, in situatia in care era in discutie un amplasament care prezenta risc major de producere de alunecari, acest risc fiind identificat si pe parcursul executiei lucrarilor prin intocmirea altor expertize tehnice de care factorii implicati nu au tinut cont, asa cum reiese din Expertiza nr. 101/2014.
Riscurile majore care au determinat aparitia acestei situatii sunt, in opinia expertului tehnic, utilizarea ca material de constructie a unui pamant de calitate necorespunzatoare sau indoielnica, acceptat spre utilizare de catre Proiectant, inclinarea terenului si potentialul de alunecare a acestuia, asa cum a reiesit din studiile geotehnice, prezenta apei subterane si gestionarea proasta a apelor de suprafața, detalii de executie insuficiente, o executie defectuoasa a lucrarilor, o supraveghere insuficienta a executiei lucrarilor, calcul de stabilitate cu valori a parametrilor care nu au la baza determinari de laborator sau in situ, studii de investigare a amplasamentului insuficiente.
Ca masuri propuse prin expertiza tehnica, reiese un numar de 14 masuri, fiind necesara intocmirea unui nou proiect tehnic cu detalii de executie si cu solutii diferite fata de proiectul initial, demolarea anumitor lucrari executate si refacerea acestora pe baza noului proiect si a detaliilor de executie elaborate care sa asigure stabilitatea digurilor pe de o parte, impermeabilizarea corespunzatoare a celulei de depozitare si drenarea apelor pe de alta parte.
Concluzia este ca, la baza executiei lucrarilor a stat un Proiect tehnic fara detalii de executie, cu calcule eronat intocmite, cu neclaritati in specificatiile tehnice, fara a fi verificat de verificatori de proiect, ca au fost executate lucrari care nu sunt în conformitate cu acest proiect tehnic criticat de expertul tehnic, ca nu s-a asigurat o supraveghere corecta a lucrarilor de executie si au fost acceptate la executie piese desenate fara a fi verificate de verificatori atestati si ca nu a fost instituit un sistem de management al riscului.