ONG-urile bune prietene cu municipalitatea investesc banii pentru evenimente în zona centrală a orașului. Se mai organizează evenimente și în cartiere?
La ultima ședință de Consiliu Local, mai mult de 200 de asociații și fundații au primit sume frumușele ca să organizeze evenimente cultural-artistice în 2017. Vom menționa doar câteva din lunga listă ca să nu vă încărcăm mințile cu cifre: Asociația Artiștilor din Fabrica de Pensule dispun de 80.000 lei, Asociația Clujul Cultural are 55.000 de lei de la bugetul local, Asociația Clubul Media Corbul Alb s-a ales cu 8.000 de lei. Cert e că aproximativ 1 milion de euro sunt alocați din bugetul public pentru activități artistice. Dar câte dintre aceste activități vizează și cartierele sau publicul clujean care nu participă din diverse motive la evenimentele din centru?
Mănăștur și Mărăști, cele mai căutate
De vreo trei ani încoace, de când e plină agenda organizatorilor clujeni de evenimente, doar în cartierele Mărăști și Mănăștur se întâmplă evenimente „cu greutate”. Celelalte cartiere sunt în umbră fie din lipsa spațiilor adecvate, fie din interesul scăzut al publicului, fie din fițe legate de centru. Unde ar putea să meargă clujenii la concerte, de exemplu, în cartiere? Nu prea sunt locații adecvate. Așa că am transformat centrul urbei într-o scenă deschisă.
Surprinzător sau nu, există însă viață culturală și în cartierele orașului. Dacă evenimentele de la Fabrica de Pensule din Mărăști atrag multe suflete tinere, la cinematografele de cartiere vin clujenii cu mic cu mare. Mai ales la Cinema Dacia se adună lumea când e rost de un eveniment. Organizatorii festivalului TIFF sunt printre puținii care își arată deschis interesul pentru locații de cartier.
„Pentru anul acesta, acum se definitivează locațiile și tot. Aceasta a fost ideea, în cadrul TIFF-ului în mod special – să ieșim din zona centrală și să intrăm în cartiere. An de an am accesat diferite zone. Prima dată am început cu cinema Mărăști pentru că era singurul cinema de cartier care rămăsese și fusese modernizat de Primărie. Apoi am deschis Open Air-ul din Mănăștur care a mers vreo 6-7 ani. De anul trecut am reușit să îl mutăm înăuntru pentru că s-a renovat cinema Dacia și arată foarte bine cinematograful. De doi ani ne-am mutat și în zona Grigorescu, am folosit plaja pentru proiecții libere și gratuite. Până acum un an am avut și zona Dâmbu Rotund unde aveam proiectul de la Depozitul de Filme, un obiectiv pe care l-am reactivat. E foarte important să se înțeleagă că TIFF-ul nu este un festival de centru”, a declarat Renate Roca Rozenberg, specialist în PR și reprezentant TIFF.
În cartiere se simte spiritul de comunitate
Unul din motivele pentru care cei de la TIFF s-au orientat mulți ani și spre cartiere e faptul că au simțit și savurat spiritul de comunitate întâlnit acolo. Mănășturenii au fost cei care au demonstrat cel mai bine cum se știu strânge vecinii împreună pentru a se distra și culturaliza.
„TIFF-ul este un festival care are ofertă culturală pentru tot ce înseamnă Cluj. Asta n-au cum să simtă oamenii care, din păcate, și-au pierdut obișnuința de a merge la cinema. Dacă nu vin ei la cinema, merge cinema-ul la ei. A fost și ideea de comunitate. De exemplu, în Mănăștur am simțit foarte tare asta. Faptul că vecinii între ei se invitau, mergeau de la scară la scară «Hai că începe filmul». Devenise un proiect al lor, al mănășturenilor. Era foarte amuzant să vezi cum se strâng, cum își mai împrumută o pătură…A fost un spirit anume în Mănăștur foarte, foarte interesant și a rămas. Deci, până la urmă suntem un festival cu continuitatea cea mai mare și asta cred că o simte fiecare clujean, că trece sau nu trece prin centru”, a adăugat Renate Roca Rozenberg.
De ce e important să se facă evenimente și în cartiere
Cartierele înseamnă comunități mari de oameni. Și din păcate, în zonele periferice, afacerile – de tarabă sau de birou – sunt mai vii decât cultura. Dar ce se poate consuma totuși în materie de cultură anul acesta și în cartiere? Expozițiile de pictură sunt pe lista unor asociații sau un posibil festival de blues.
„Noi avem destule evenimente. Mergem și în cartiere dacă găsim spațiu. Până acuma nu prea am avut unde. Am avut expoziții la Biblioteca Județeană Octavian Goga care e în Mărăști”, ne-a spus un reprezentant al Asociației Artiștilor Plastici.
Tânara Asociație Clujul Cultural vrea să își înceapă activitatea cultural-artistică la faimoasele La Terenuri din Mănăștur, un spațiu public unde s-au mai organizat activități.
„Vreau să fac în Mănăștur, La Terenuri, o seară sau două de blues, mă ocup de Festivalul de Blues Cluj Plus Fest. În iunie, iulie sau august. Încă nu am demarat discuțiile, dar am așteptat să vedem dacă avem ceva bani și săptămâna viitoare mă întâlnesc cu cei de la Inițiativa La Terenuri ca să le propun să fac o seară sau două de blues. Este un teren viran foarte cunoscut deja în Mănăștur. Ar fi primul (eveniment de cartier n.r.) că suntem la început. Nu se pretează centrul pentru logistica și posibilitățile noastre. Noi dorim mai mult în cartiere pentru că în centru oricum face toată lumea. Ori în Mănăștur, fiind un cartier mare de 100.000 de locuitori, e important să faci și acolo”, a declarat și Tiberiu Fărcaș, președintele Asociației Clujul Cultural.