Grădina Botanică din Cluj-Napoca se află în acest moment în imposibilitatea de a găsi o soluție pentru a salva cel mai vechi palmier din seră. Situația datează de câțiva ani, însă nu au fost găsite fonduri pentru a înălța sera astel încât să îi permită palmierului să crească. Din acest motiv, acesta a început să se usuce, iar soluții pentru salvarea lui nu sunt.
”Nu prea se poate salva acel palmier. Noi mai salvăm din frunze, dar a perforat sera. Acel palmier are o vigoare mai mare. Sera are 12 metri, iar palmierul a depășit deja această înălțime.Nu sunt bani pentru supraînălțarea seriei, ar costa foarte mult o astfel de lucrare. Ar costa miliarde supraînălțarea serei, dar nu sunt bani. Este o problemă tehnică și nu avem ce face momentan. Ar trebui o altă seră. O supraînălțare ar costa foarte mult. Ar trebui să fie făcută din structură de aluminiu, deoarece nu rezistă fundația așa cum a fost concepută sera în anii 60”, potrivit lui Gyorgy Feszt, nginer la Grădina Botanică din Cluj-Napoca.
Directorul Grădinii Botanice, conf. dr. Mihai Pușcaș, susține că tăierea palmierului nu este o opțiune pe care o ia în acest moment în calcul, dar recunoaște că suma de câteva milioane de euro pentru înălțarea serei este foarte greu de obținut.
”Problema este foarte complexă, pentru că în mod normal, în alte situații, la alte Grădini Botanice din lumea mare, când se ajunge la o astfel de situație se taie palmierul. În general este vorba despre palmieri deoarece palmierii nu pot fi toaletați. Ori îi omori, ori îi păstrezi. În cazul nostru nu dorim nici pe departe acest lucru deoarece palmierul respectiv, pe lângă faptul că sunt interesanți ca plante, iar ca indivizi sunt excepționali, au și o valoare istorică pentru noi. Sunt o donație de la Grădina Botanică din Schönbrunn din Viena, fiind născuți probabil în perioada imperiului austro-ungar, ei deja erau mari când au fost aduși. S-ar impune mărirea capacității serelor. Aici apare veșnica problemă cea a finanțării. Și anul acesta am făcut câteva interpelări până la nivel de Minister să găsească o modalitate, având în vedere valoarea excepțională. Până acum nu avem nimic și zilele acestea încercăm să introducem pe partea de investiții majore ale Universității. Problema este că discutăm de o investiție majoră, de ordinul milioanelor de euro ca să faci așa ceva, ceea ce nu se poate face de azi pe mâine întrucât banii aceștia sunt greu de obținut”, potrivit lui Mihai Pușcaș.
Directorul recunoaște că aceasta este o problemă urgentă la care trebuie găsită o rezolvare. Dacă Universitatea nu va găsi fondurile pentru a susține financiară extinderea serei, cel mai probabil va fi nevoie de sacrificarea palmierului pentru a nu fi distrusă întreaga seră.
”Este o preocupare constantă pe care o avem să găsim fondurile. Palmierul nu este în situația de a muri, el o să mai reziste cu sigurnață câțiva ani de zile. Partea activă, de creștere se găsește în interiorul serei, ceea ce se vede în exterior este vârful frunzelor care pot să moară, acestea vor degera probabil la iarnă și vor fi tăiate. Este o problemă urgentă pe care o conștientizăm de câțiva ani de zile, dar valoarea financiară este mult prea mare decât o simplă intervenție. Acolo ori omori individul, ori găsești sursă de finanțare puternică. Nu pot să vă spun când va trebui să luăm o decizie. Ritmul de creștere nu este unul foarte mare, alert el are deja în jur de 130 de ani și sperăm că va mai trăi încă atât la noi. Este o prioritate care există de câțiva ani de zile și care este în continuare pe tapet, dar ca și foarte multe alte lucruri se împotmolește în momentul în care găsim foarte greu surse de finanțare, deși valoarea de patrimoniu este majoră. Inclusiv Universitatea este conștinetă de problemă, se caută soluții, chiar acum se fac planuri de investiții pentru anul viitor, încercăm să putem cuprinde și această investiție în planurile Universității”, menționează Mihai Pușcaș.
Fostul director al Grădinii Botanice, Cosmin Sicora, susține că acel palmier care a început să crească în afara serei nu a reprezentat o problemă în timpul mandatului său, asta deși situația este aceeași de mai multă vreme. Astfel își justifică fostul director lipsa unor acțiuni concrete pentru salvarea acestui palmier. Acum, după ce nu se mai află la conducerea Grădinii Botanice, Cosmin Sicora consideră că singura variantă este sacrificarea palmierului.Atât timp cât nu mai este el responsabil, decizia sacrificării palmierului este ușor de vehiculat.
”Nu a fost dintotdeauna această problemă pentru că numai acum a crescut de a ajuns până acolo. Costurile ca să supraînalți o seră sunt foarte mari. Noi avem alți palmieri care vor ajunge în curând la dimensiunea respectivă, astfel că nu cred că merită să mai faci lucrări de supraînălțare a sferei când acel palmier poate fi sacrificat, existând alții care pot să îl înlocuiască. Până la urmă el are o vârstă și oricum moare în mod natural. Nu a fost o situație iminentă. Nu era ieșit afară, era doar cu ramurile afară. Mugurele de creștere este important, care se află în mijlocul rozetei de frunze din vârf. Era la limită, dar până se vor găsi fonduri pentru o astfel de lucrare, încă mai merge să îl lăsăm. Nici nu am vrut să îl tăiem pentru că nu era încă cazul, dar într-un an sau doi trebuie luată o măsură”, consideră Cosmin Sicora.
Aparent, palmierul ar putea fi salvat dacă s-ar realiza o supraînălțare a serei, însă nu sunt bani pentru această investiție. Mai mult, fostul director consideră că sunt șanse mici ca structura veche a serei să reziste unei înălțări.
”Palmierul nu se poate tăia ca un arbore, pentru că nu mai crește dintr-un alt punct. Ar trebui înălțată sera ca să permită palmierului să crească, să supraviețuiască. Singura soluție care o văd eu este să se creeze o cupolă deasupra lui, sau să se realizeze supraînălțarea în zona respectivă de seră. Structura serei este foarte veche, e veche structura de resiztență, iar dacă o încarci cu mai multă greutate există riscuri care pot apărea. Nu ne dorim în principiu să tăiem un palmier de această dimensiune, dar decât să scrifici o seră întreagă, să o distrugi cu o lucrare care nu respectă parametri de rezistență a clădirii, mai bine sacrifici un palmier”, potrivit lui Cosmin Sicora.
Sera a devenit prea mică pentru acel palmier. Poate că acel palmierul se va tăia, dar în viitor, ceilalți palmieri cum vor fi salvați?
Cosmin Sicora susține că există deja palmieri care vor ajunge la dimensiunea acestui palmier, ceea ce înseamnă că trebuie găsită o soluție pe termen lung. Nu se poate să fie sacrificați palmierii de fiecare dată, pentru că nu sunt găsite soluții financiare. Grădina Botanică este responsabilitatea Universității Babeș Bolyai. Una dintre cele mai mari Universități din țară nu reușește să găsească fonduri pentru Grădina Botanică, printre cele mai importante obiective turistice ale orașului, iar dacă Universitatea nu are bani, autoritățile locale ce păzesc? De ce nu sunt căutate soluții pentru a ajuta Grădina Botanică?