Cu ocazia conferinței Codurile penale la trei ani de la intrarea în vigoare, Clujust a stat de vorbă cu mai mulți specialiști în drept penal despre cum văd ei acum codurile și ce ar trebui să se întâmple în continuare cu cele două acte normative?
Av. dr. Gheorghiță Mateuț: ”Din păcate, practica judiciară posterioară intrării în vigoare a noilor coduri a demonstrat deja vulnerabilitatea acestora, multiplele neajunsuri pe care eu de altfel le-am sesizat de la momentul în care acestea au intrat în vigoare. Evident sunt legi care conțin multiple inadvertențe, care încă au în cuprinsul lor prevederi neconstituționale, în pofida faptului că până în acest moment au intervenit mai mult de 50 de decizii de neconstituționalitate prin care au fost criticate normele cuprinse în codul penal și mai ales în codul de procedură penală sub aspectul neconformității cu prevederile Constituției. Sunt multe alte articole care ar trebui revăzute, care ar trebui modificate, corectate, nu numai în raport de prevederile Constituției, ci și în raport cu reglementările internaționale privind drepturile omului, precum și de evoluțiile procesului penal contemporan: multiple prevederi din coduri, în special cel de procedură, nu țin seama de aspectele practice, ceea ce este inadmisibil pentru că materia penală este materia de drept care este cea mai ancorată în practică, este cea mai actuală, cea mai comentată. Toți se pricep la această materie, ați văzut cum se comentează inclusiv de profani. M-am obișnuit, nici nu-i mai bag în seamă. ”
Soluția pentru a avea coduri stabile? ”Soluția este clar nu doar o lege de modificare, pentru că aceasta nu rezolvă problam de fond în special a actualului cod de procedură penală, care, după părerea mea, ar trebui refăcut în totalitate. Este greșită concepția care stă la baza acestui cod. Este un cod extrem de eterogen, care nu are o direcție, este foarte grav. Dacă îl comparăm cu cel anterior se poate spune că este net inferior. Eu nu pot să cred că am ajuns să spun că acest nou cod, care a fost motivat de exigențe europene și internaționale, este un cod inferior codului elaborat într-o perioadă în care formal nu au existat garanții pe respectarea drepturilor și libertăților persoanelor. Refacerea, scrierea lui ar trebui să se facă de speaciliști, de profesori universitari, de magistrați și în egală măsură cu concursul avocaților. ”
Av. dr. Tiberiu Ban: ”Nu putem să constatăm decât că după trei ani de la intrarea în vigoare a acestor coduri, situația se prezintă destul de controversată, cel puțin sub aspectul interpretării anumită infracțiuni sau conținutului lor normativ. Salut această conferință pentru că este în măsură să răspundă acestor neclarități. Observați mai ales în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu care au fost evoluțiile acestei infracțiuni, mă refer sub aspectul incriminării actului de conduită impus funcționarului public, celui care nu-și îndeplinește sau își îndeplinește în mod defectuos atribuțiile de serviciu, sens în care ele au nevoie de anumite corecturi. Observați de asemenea că și la alte infracțiuni s-a impus o corectură. De exemplu, îndată după intrarea în vigoare a noului cod de procedură, în data de 7 februarie, prin OUG nr.3 a și fost nevoie să se intervină pentru că nu era reglementată instituția contestației. În altă ordine de idei, consider că se impune și pe viitor o mai mare atenție din partea legiuitorului pentru a perfecta aceste acte de maximă importanță, având în vedere consecințele pentru societate. ”
Av. Eugen Iordăchescu: ”Cred că este o perioadă dificilă, dar care până la urmă se va materializa în niște atitudini corecte atât din partea Parlamentului României, Guvernului, CSM-ului, Ministerului Justiției, care se vor materializa în demersuri de ordin legislativ care să producă o schimbare în bine în ceea ce privește aplicarea noilor coduri de procedură și penal. Noi, practicienii, credem și sperăm că vor fi adoptate norme care să îmbunătățească cadrul legislativ actual, vor fi eliminate toate acele ambiguități, neconstituționalități constatate de CCR, se vor genera demersuri eficiente pentru ca situații de inechitate să nu mai fie atât de evidente cum am trăit în ultima perioadă.”
Av. dr. Călin Budișan: ”Sigur că raportat la deciziile Curții Constituționale și la faptul că au fost declarate destul de multe articole ca fiind neconstituționale, trebuie în primul rând să fie puse în acord cu aceste decizii. Nu există niciun fel de rabat de la situația asta. Obligatoriu se vor pune de acord, mai devreme sau mai târziu.”
Avocatul Budișan consideră că trebuie să fie specialiști în comisia de modificare a codurilor pentru nu se ajunge la unele situații actuale: ”De exemplu în cazul concursului de infracțiuni, chiar dacă vorbim despre o stare de fapt la conducerea fără permis a unei mașini neînmatriculate, în stare de ebrietate, ajungi la un concurs care până la urmă îți împune să dai pedeapsă cu executare într-o stare de fapt care, sigur că reprezintă conținutul mai multor infracțiuni, dar care îți impune datorită cuantumului pedepsei să dai închisoare cu executare. Ceea ce din punctul meu de vedere nu este în regulă. Pe vechiul cod de procedură penală, prin raportare la art. 34 din vechiul cod, la concursul de infracțiuni se putea face contopirea de pedepse. Cred că era un sistem mai just, mai echilibrat. Lăsa la îndemâna celui care aplică legea o pârghie ca să reglementeze situația și ca să nu ajungi în situații aberante, cum e și cazul acelui magistrat care a luat 22 de ani pe o stare de fapt în care a luat o bicicletă și nu știu ce bunuri fără valoare”
”Camera preliminară și-a ratat complet obiectivele”
Av și conf. Radu Chiriță: ”Ar trebui o reformă reală, din punctul meu de vedere, o revizuire destul de serioasă, mai ales a codului de procedură penală, pentru că pe lângă cele 50 de articole declarate neconstituționale de CCR, mai sunt și altele care nu au ajuns la Curte, dar sunt evident neconstituționale. Pe de altă parte, au fost câteva erori de filosofie a codului. Acea cameră preliminară și-a ratat complet obiectivele: A fost introdusă ca să scurteze durata procedurilor și le-a lungit excesiv de multe ori. Din punctul meu de vedere, problemele de cameră preliminară se puteau rezolva la fel ca și în codul anterior, mult mai simplu, pe o procedură obișnuită, fără să introducem o fază dinstinctă. În plus, cred că ar trebui cu mult mai multă atenție reglementată faza de urmărire penală pentru că, din punctul meu de vedere, sunt prea multe situații în care legea permite de fapt încălcarea unor drepturi fundamentale legate de apărarea persoanei.
Nu e normal ca în trei ani să fie atâtea modificări și consider că degeaba le tot modifică pe acestea, chiar și printr-o lege de amploare, că înseamnă să peticim gropile. Cred că codurile ar trebui făcute de practicieni din toate domeniile. Aceste coduri sunt, din perspectiva mea, coduri făcute de procurori și se vede asta.”
Av. și lector Daniel Nițu: ”Codurile sunt în continuă modificare, mai ales ca urmare a deciziilor Curții Constituționale. Mai avem încă restanțe multe la implementarea unor directive în materie penală, ce vor urma, mai ales cele cu confiscarea, care vor face multe probleme și trebuie să ne schimbăm radical sistemul. Învățăm în timp real. Nu mai e nici viața juridică cum era în anii 80, când erau cele patru coduri li două-trei acte normative, care se știau și era o constanță. Trebuie să învățăm clar. Sigur e prea mare imprevizibilitatea, dar acum asta este. Problema nu este pentru noi, căci noi suntem plătiți să învățăm. Problema e pentru inculpați. Ei trebuie să aibă o previzibilitate ca să știe clar când trec granița către penal din alte ramuri de drept, apropo de subsidiaritatea dreptului penal. Asta e o problemă sistemică la noi.
Care ar fi soluția? ”Nu știu care ar trebui să fie soluția, dar o revizuire nu. Codurile au avut o idee de celeritate, mai ales cel de procedură penală. Practic unde a apărut problema care a dus la o degringoladă a fost faptul că Curtea Constituțională nu a acceptat celeritatea care ar fi trebuit să scurt-circuiteze dosarele. Noi am plecat de la faptul că suntem supraîncărcați. Asta e o realitate. Nu avem personal, nu avem săli, nu avem bani. Atunci trebuia să meargă procesele cu camera preliminară mult mai scurt, să ușureze. Nu a fost să fie, trebuie citați toți.. Cred că trebuie păstrat dreptul la apărare, de citare, de prezență a tuturor, dar cu proceduri mult mai stricte: termene mai clare, motive clare în lege care să nu-ți permită să mai amâni cauze la infinit. E practică la unele curți de apel că fiecare inculpat dintr-un dosar poate cere o dată amânarea pentru angajare de apărător și atunci dacă sunt cinci inculpați vin fiecare pe rând. E absurd deja. Dar nu cred că o revizuire de la zero a codurilor ar ajuta. Trebuie doar să învățăm să corectăm din greșeli.”
”E clar că s-a lucrat sub presiunea timpului”
Decanul facultății de drept UBB Cluj, prof. Florin Streteanu, a făcut parte din comisia de elaborare a codului penal, iar cum analizează codurile după trei ani: ”Partea bună sau cea mai puțin bună? Partea bună este că nu s-au împlinit profețiile care spuneau că o să se blocheze sistemul, că va fi o catastrofă dacă intră în vigoare codurile penale, că se prăbușește tot ce înseamnă penal în țară. Partea mai puțin bună, dar previzibilă, până la urmă, e legată de faptul că cei trei ani de aplicare au scos în evidență nu puține neajunsuri ale acestor reglementări. E greu de spus dacă sunt multe sau puține, dar cu certitudine ele există. Să ne amintim că în etapa anterioară, la Codul penal intrat în vigoare în 1969 și codul de procedură aferent, în 73 au fost modificate substanțial. Și era vorba de două coduri la care s-a lucrat aproape 20 de ani, de o comisie condusă de profesorul Dongoroz, și cu toate acestea, după trei ani și ceva de aplicare s-a dovedit că se impune o intervenție legislativă care să corecteze anumite neajunsuri apărute.
Este inevitabil, e utopic să ne imaginăm că se poate face un cod penal, civil, de procedură, care zece ani să nu mai fie modificat, care să nu ridice probleme. E clar că s-a lucrat sub presiunea timpului, e clar că lucrurile ar fi putut să fie făcute mai bine, dar s-a reușit atât cât a fost posibil în condițiile date.”
”În ceea ce mă privește, cred că este momentul să găsim energia pentru o revizuire pentru a corecta toate aceste neajunsuri, sigur, cu condiția ca această revizuire să fie făcută cu bună credință, în spiritul rezolvării sau înlăturării neajunsurilor și nu a creării altora mai mari.”, a declarat decanul Streteanu.