„Ce-i lipseste Clujului?” este o serie de materiale care isi propune sa atraga atentia autoritatilor cum ar putea sa arate municipiul daca fondurile pe care le avem la dispozitie ar fi investite cu adevarat in dezvoltarea orasului. Clujul are un potential enorm, insa multe resurse sunt uitate sau neexploatate de catre autoritati.
Teoretic, Clujul sta bine la capitolul turism si promovarea judetului. In ultimii ani s-au “inventat” atat de multe asociatii si birouri incat ne-am putea intrece si cu Parisul sau Londra. In practica, situatia este deplorabila.
Martin Bikfalvi este proprietarul unei agentii de turism din Cluj, reprezentantul pe Cluj al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, dar si presedintele Asociatiei pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Clujean. Dupa 15 ani in care s-a luptat cu sistemul si a crezut cu incapatanare ca se poate face ceva in Romania, Bikfalvi se declara invins si spune ca nu mai poate nici macar sa spere ca se va schimba ceva.
„Am discutat foarte mult timp si de foarte multe ori ce ar trebui sa facem si cum ar trebui sa procedam pentru ca judetul sa devina macar o destinatie de city break. A fost unul dintre scopurile pentru care am infiintat Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Clujean, dar nu s-a facut nimic. Se pare ca in Cluj nu se poate face nimic. Se pare ca nu merge, nu functioneaza. Ori oamenii, ori institutiile, ori felul nostru de a fi este de asa natura incat nu ne putem intelege si nu ne putem pune de acord sa mergem pe aceeasi linie”, recunoaste antreprenorul.
Constient de nevoia acuta a judetului de a deveni atractiv pentru tustiti, in 2012, dupa aproape trei ani de lupta, Bikfalvi a reusit sa infiinteze Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului Clujen. Acum, de aproape un an de zile, acesta incearca sa renunte la functia de presedinte, insa, dupa cum spune, „nimeni nu vrea sa preia functia asta”. Omul de afaceri nu intentiona sa reinventeze roata, ci sa aplice o structura deja functionala, precum cele din Sibiu, Prahova sau Bucovina.
„Dupa ce s-a infiintat asociatia nu am reusit sa ne intrunim niciodata Consiliul Director ca sa fie statutar. Nu avem un sediu, un calculator, un secretar general, nu avem nimic si nimeni nu doreste sa functionam. Cu 100 de lei cotizatie de la fiecare membru nu ai cum sa faci nimic. Degeaba ne intalnim 2-3 oameni si venim cu idei, munca practica trebuie sa o faca cineva, care nu va veni pe ochi frumosi. Anul trecut am platit eu oameni si am facut un proiect. Urma sa primim 10.000 de lei pentru identitatea vizuala, sa ne facem o sigla, un site, sa pornim de undeva. Tot ce trebuia sa facem era sa ne intalnim sa fim de acord sa participam cu partea noastra, 20% din valoare proiectului. Cand am vazut ca nu am reusit sa ne intrunim sa decidem daca punem 20% din bani si sub ce forma ii punem m-am oprit. Nu ne-a putut aduna sa decidem sa punem la dispozitie banii astia”, marturiseste Bikfalvi.
Acum, Consiliul Local i-a alocat asociatiei 17.000 de lei, bani pentru promovare pe anul viitor, din care sa se realizeze pliante si sa particpe alaturi de autoritatile locale la targul de turism de la Bucuresti unde sa promoveze Clujul. Dar, dupa cum recunoaste specialistul in turism, acest demers este aproape nesemnificativ pentru Clujul turistic.
Clujul nu le ofera nimic turistilor
In Cluj avem exclusiv turism de tranzit. Mai grav este ca in ciuda faptului ca zona Clujului nu are foarte multe obiective turistice, care sa retina persoanele mai mult de 2-3 zile, nici ce avem nu este accesibil.
„Sunt cateva obiective care pot atrage turisti si nu sunt deschise publicului sau nu sunt amenajate. Din pacate degeaba vrem sa aducem turisti pentru ca nu au cum sa ajunga efectiv la obiective. Nu vorbim de autostrazi, ci de acces facil la zonele de interes. Pot sa promovez eu partia de schi de la Baisoara in Ungaria, sa vina oamenii aici la schi? Ar veni din Ungaria ca e aproape, unii mai curajosi si vin, dar acolo nu ai nici macar unde sa ii duci la toaleta. E o toaleta din scanduri, nimeni nu face nimic, ce sa mai faci? Unde sa aduci turisti in secolul XXI ca sa ii duci la toaleta in padure? Nu se poate, nu se vrea„, explica Bikfalvi.
Aceeasi situatie este universal valabila. Indiferent in ce directie ne indreptam din Cluj, ne lovim de aceleasi probleme. In conditiile actuale, o excursie pana in Pasul Tihuta inseamna o zi petrecuta intr-un trafic de cosmar, iar niciun grup de turisti nu isi dreste asta.
„Nu avem ce face decat sa ne reorganizam. Prima data conceptia, infrastructura, pe urma ne promovam si dupa vin si turistii. Trebuie construite niste proiecte de 2-3 zile pentru turisti, cu obiective ce pot fi vizitate, la care este un acces facil, si trebuie sa scoatem in evidenta ce avem noi in plus fata de ceialalti. Sunt foarte multe pareri si idei, dar nu exista o analiza clara care sa spuna clar ce are in plus Clujul fata de alte zone”, mai spune acesta.
Mai mult, un grup de turisti veniti din strainatate cu autocarul nu are unde parca in Cluj. In orice oras civilizat sunt locuri in care autocarele pot opri 5 minute pana coboara turistii, iar apoi sunt redirectionati catre parcari la periferie. La noi nu sunt parcari pentru autocare nici in oras, nici in afara orasului, adica pur si simplu facilitatile pentru grupuri de turisti nu exista.
Agentiile de turism, la mana hotelierilor
Pe langa aceste probleme, chiar si grupurile „indraznete”, care decid sa vina in Cluj, sunt descurajate. Ori de cate ori o agentie de turism apeleaza la hotelieri, relatia de colaborare este cat se poate de problematica, sustine Bikfalvi:
„Mi-ar placea sa le ofer turistilor preturi competitive. Degeaba ma duc la un hotel din Cluj si le spun ca vreau sa aduc saptamanal 40 de turisti pentru ca am acelasi pret ca si orice persoana fizica. In schimb, in Austria pretul se negociaza. La noi e pe dos, daca le spun turistilor unde ii cazez, turistii suna si primesc pret mai mic decat primim noi. Nu o data s-a intamplat asta, turistii suna sa verifice si hotelul le da un pret mai mic. Atunci de ce sa aduc turisti in Cluj? Mai bine ii duc in alte parti. Mai e vorba si de profesionalism, atat in restaurante, cat in toate puncele in care ai contact cu turistii. La noi turistii nu au senzatia ca ei sunt clientii, ci ca trebuie sa te rogi de toata lumea”.
Bani multi pentru un esec rasunator
Pana acum, la toate targurile de turism la care a participat Clujul, au fost prezentate exclusiv pliante de promovare a zonei, dar niciodata o oferta clara. Iar asta nu insemna ca sumele cheltuite au fost derizorii. In 2011 – 2012, Primaria Cluj-Napoca a cheltuit 18.400 de lei pentru drumul, cazarea si diurna angajatilor institutiei care au participat la targurile de turism. In 2014, pentru a participa la faimosul Targ de Turism de a Berlin, Primaria a alocat suma de 8.000 de lei. Acesti bani au acoperit costurile de transport si cazare pentru doua persoane, in perioada 4 – 10 martie.
Pe lista de achizitii a municipalitatii clujene din 2013 se afla si un proiect al carui pret a fost exorbitant: 133.272 lei, fara TVA. Era vorba de un stand “spectaculos, creativ si personalizat integral cu elemente reprezentative pentru Cluj-Napoca”, cu care orasul se va prezenta la diverse targuri de turism.
„Trebuie mers cu un catalog cu oferte, produse tarifate si, ca sa functioneze programele, trebuie finantate de cineva. Altfel, oamenii ne admira de la distanta si nimic mai mult. Asta trebuia sa faca asociatia, dar nu s-a intamplat asa. Tocmai din cauza ca am obosit am decis sa ma retrag, de un an de zile am renuntat sa mai lupt. Spre disperarea noastra, nu s-a facut nimic de la Revlutie incoace. Ne-au fentat si asta este. De aceea nu mai vreau sa aud, nu mai vreau sa vad, nu mai vreau sa sper, nu mai pot sa sper, nu mai am idei functionale. Atat de multe rotite sunt blocate incat e imposibil sa mai repari. Trebuie sa desfaci tot motorul, sa il regandesti si sa il montezi inapoi ca sa mai functioneze”.
Sursa foto: business24.ro