În urma cazului Adrian Zaharia, apele lacurilor clujene s-au învolburat, iar prefectul Aurel Chereches a anunțat, în pur stil românesc, controale în zonă. Ce consecințe va avea acest precedent? Cel mai probabil, apele se vor domoli curând, iar liniștea fi-va tulburată doar de zgomotul skijet-urilor care vor continua să-și tureze motoarele de-a lungul apelor. Se spune că bărcile cu motor ar fi interzise de o Decizie dată de S.C. Hidroelectrica SA, administratorul lacurilor (detalii aici). Acest aspect nu pare să-i oprească însă pe proprietarii de bărci.
Ce se va schimba în urma acestor controale? Și anul trecut au fost făcute câteva controale, dar aceste verificări ce trebuiau să fie inopinate au fost cunoscute în prealabil de cei vizați. Pe lacul Beliș, bărcile adastă într-un loc anume. În momentul în care s-au făcut verificările propriu-zise, nu a mai fost nici o barcă pe lac. Controlul a fost efectuat, formal și scriptic acesta a putut fi înregistrat în mod absolut legal, fără depistarea neregulilor pe lac.
Ce fac autoritățile competente? Care sunt acestea?
Construcțiile sunt ridicate pe malul lacului, construcții cu ziduri de beton, fără nici un fel de autorizație. Deși Hidroelectrica nu ar fi dat autorizații de construcție, acestea au împânzit totuși zona.
Cine controlează? Jandarmeria? De ce instrumente dispune Jandarmeria pentru a face verificări? Cel mult îi poate soma pe proprietarii de bărci să oprească. De pe mal?
La o adică, ce obligație ai să oprești la semnele jandarmului de pe mal?
Și în cazul ambarcațiunilor există reguli stricte și precise asemenea legislației rutiere.
De fapt, nu există instrumente suficiente de verificare/sancționare a proprietarilor de ambarcațiuni. După cum nu există nici personal suficient, aspect confirmat și de șeful Oficiului de Căpitănie Dej, Viorel Federiga. De altfel, căpitanul de port Federiga reclamă absența Regulamentului-cadru prevăzut de Hotărârea Guvernului 665/2008.
Revenind, problemele de pe lacurile Beliș-Fântânele și Tarnița sunt foarte bine cunoscute de public, după cum sunt cunoscute și de autorități.
Controalele
Ambarcațiunile circulă ilegal fără a fi înmatriculate.
”În fiecare lună noi facem verificări în zonă, se scriu procese-verbale de control. Ambarcațiunile care dețin motoare peste 15 kW și peste 7 m, se încadrează pentru înmatriculare. Este necesară și posesia permisului de conducere. Se verifică portul vestei de salvare special, alcoolemia etc.
De asemenea, s-au organizat 2 examene pentru conducătorii de ambarcațiuni până acum, în care au fost examinate aproape 500 de persoane care sunt instruite pentru navigație, au primit manuale etc. Dar controale în zonă efectuăm lunar, atât pe lacul Tarnița, cât și pe Beliș-Fântânele.
Controalele se fac o dată pe lună pentru că nu reușim să cuprindem foarte mult, Dej având în jurisdicție 9 județe, nu unul singur. Și planificăm în așa fel încât să ajungem în zona respectivă o dată pe lună. Acum avem peste 100 de dosare în lucru, pentru înmatriculări, transferuri, verificări”, a afirmat Viorel Federiga.
Prin urmare, aria vastă de acțiune a Căpităniei Dej limitează verificările curente pe lacurile din județul Cluj. Oficial, acestea au loc o dată pe lună, iar jet-ski-urile sunt turate la viteză maximă week-end de week-end.
Folosirea jet-ski-urilor. Extrem de periculoase din cauza faptului că majoritatea au motoare foarte puternice (180-200 CP). Sunt jet-ski-uri care merg cu 100-130 de km/h pe lacul Tarnița.
Timpul de frânare nu este identic cu cel al unui autoturism care circulă pe carosabil, iar Tarnița este un lac îngust.
Poantoanele motorizate. Pe care sunt organizate chefuri. Foarte multe pontoane sunt construite fără a respecta nici o regulă, cu motoare de 50 de CP. Aceste pontoane nu au o vestă de salvare măcar. Zeci de oameni intră pe aceste pontoane, fără a avea măcar o vestă de salvare. Pe aceste pontoane se fac grătare, iar distanța de 3 m dintre rezervorul de benzină și cărbunele încins este extrem de mică.
Hardughii si ditamai șalupele cu motoare de 200 CP, care circulă în fiecare week-end pe lacuri, rup malurile, astfel încât cel puțin 3 m de teren a fost surpat în ultimii 4 ani din cauza acestor ambarcațiuni.
Înmatricularea jet-ski-urilor și a pontoanelor reprezintă o problemă în mod evident. Sau, mai bine spus, faptul că nu sunt înmatriculate. Câte veste de salvare au?
”Chiar acum facem asemenea controale pe lacul Tarnița și anume se verifică pontoanele care se dotează cu motor. În cadrul acestor operațiuni participă și inspectori de la București, precum și un proiectant din Brăila, care efectuează anume proiectarea acestor pontoane, iar după ce se proiectează și se autorizează de către Inspectoratul Tehnic de la București, din cadrul Autorității Navale Române, după aceste etape pontoanele se vor înmatricula, iar cei care le vor conduce vor avea permis de navigație, carnet de ambarcațiune de agrement și carnet de conducător de ambarcațiune agrement cu motor de categoria D, în cazul celor care navighează pe lacuri, pe partea interioară. Vor fi dotate cu veste de salvare”, a declarat ieri șeful Oficiului de Căpitănie Dej, Viorel Federiga.
Întrebat dacă au fost constatate nereguli și dacă s-au aplicat sancțiuni până acum, Federiga a afirmat că în fiecare an se fac inspecții și se împart amenzi:
”Chiar anul trecut am făcut verificări împreună cu Poliția și cu reprezentanți de la Garda de Mediu, pe toate liniile, inclusiv pe liniile de balizare”, a adăugat acesta.
De altfel, Viorel Federiga recunoaște că unele controale ce trebuiau să fie ”inopinate”, au fost cunoscute în prealabil de cei vizați:
”Da, s-a întâmplat anul trecut, atunci când s-a aflat cumva că vor fi controale în zonă și o parte din ambarcațiuni au dispărut. Însă o mare parte dintre acele ambarcațiuni pe care le-au ridicat pe mal, le-am depistat ulterior, iar majoritatea dintre acestea se află deja la înmatriculare.
Este un volum foarte mare de lucru și personal insuficient, dar noi continuăm să ne facem treaba”, a precizat căpitanul Oficiului de Căpitănie Dej.
Viorel Federiga a afirmat că ANR, prin intermediul Căpităniei Dej, își oferă suportul autorităților județene, precum si administratorului lacurilor. Dar că, din punct de vedere legislativ, în cazul lacului Tarnița nu este clar cine este acest administrator. Mai mult chiar: Căpitănia Dej ar fi propus încă din anul 2011 adoptarea Regulamentelor-cadru, prin care navigația pe lacuri ar fi fost reglementată în mod precis. Dar această inițiativă nu s-a concretizat din cauza lipsei de implicare a autorităților județului Cluj, precum și a administratorului lacurilor Beliș-Fântânele și Tarnița. Chiar dacă adoptarea acestora este prevăzută în HG 665/2008.
Căpitanul Federiga nu a amintit în schimb nimic despre Decizia nr. 147/15.11.1994 dată de S.C. Hidroelectrica SA.
”Încă din anul 2011, în cadrul mai multor ședințe la care am participat, inclusiv la nivel de Prefectură, am depus atunci pentru analiză 2 Regulamente-cadru pe care, conform legii, trebuie să le elaboreze administratorii lacurilor, să le studieze și să vină ulterior cu o propunere pentru a intra în legalitate, pentru a putea fi aprobate de Autoritatea Navală Română. Acestea trebuie publicate după în Monitorul Oficial ca Regulament de Navigație.
Încă de atunci, din 2011, am depus aceste Regulamente pentru lacurile Tarnița și Beliș-Fântânele. Soluția acelor vremuri era de a interzice navigația. Noi până aici putem ajuta, dincolo de aceasta, ține deja de județ”.
Ce măsuri ar trebui să se ia pe mai departe pentru a îmbunătăți situația în zonă în ceea ce privește navigația?
”În primul rând, recomandăm navigația cu viteză mică. Pontoanele nu deranjează până la urmă. Poluarea și zgomotul sunt cauzate în principiu de jetski-urile mari, dar dacă s-ar circula regulamentar, atunci ar fi în regulă. Peste tot in lume se circulă cu diverse mijloace. Problema este de a respecta acest Regulament care, după câte văd, la nivelul județului Cluj, administratorii nu vor să-l implementeze.
Dacă stăm bine să ne gândim, nici nu pot spune cine este administrator al lacurilor la nivelul județului Cluj. Mai ales dacă-i vorba despre obligații, nu găsești pe nimeni responsabil. Nimeni nu vrea să-și asume adoptarea unui Regulament. Noi sprijinim atât timp cât avem pe cine.
Am discutat și cu domnul prefect. Urmează să avem luni o întâlnire, în care vom aduce din nou în discuție problema regulamentelor. Soluția trebuie să vină din partea dânșilor, a celor responsabili din județul Cluj. Noi controlăm sistemul de navigație, nu interzicem și nici nu admitem ceva.
Există HG 665/2008 care reglementează zonele navigabile din România. În Anexe figurează Tarnița și Beliș-Fântânele. Încă din 2011 existau discuții ca aceste lacuri să fie scoase. Atunci se realizase o adresă în acest sens, deși mi-am exprimat punctul de vedere prin care îmi afirmam rezervele privind excluderea acestor lacuri de la navigație. Așa a și fost.
Cel mai probabil că acum se gândesc la aceeași variantă. Eu voi aduce din nou în dezbatere problema Regulamentelor. Acesta este aspectul cel mai important. Noi putem efectua controale și fără aceste Regulamente, pentru că suntem autoritate de stat.
Dar în momentul în care aceste Regulamente vor intra în vigoare, verificările vor putea fi operate de către administratorii lacurilor în baza acestor Regulamente.
Nu este foarte clar încă, la nivelul lacului Tarnița spre exemplu, cine este administratorul propriu-zis, de drept: Apele Române, Hidroelectrica sau Consiliul Județean. Adică nu este nominalizat clar într-un cadru legislativ.
De fapt, conform HG 665/2008, administratorul lacului trebuie să-și elaboreze un Regulament de navigație, trebuie să facă balizajul etc.”
Revenind la controale:
”Controlul ambarcațiunilor nu poate fi făcut decât de Căpitănie. Am discutat la nivelul ANR dacă există posibilitatea unui protocol cu alte instituții, dar nu există așa ceva. ANR controlează sistemul de navigație”.
Dacă vrei să îngropi o problemă, faci o comisie. Sau o dezgropi:
”Până în anul 2000 a existat o Comisie pentru Protecția Mediului în Județ, din care făceau parte pe lângă UTR-uri și Căpitania. Poate că ar fi binevenită o astfel de comisie care să lucreze în comun”.
Dincolo de cele semnalate mai sus, meandrele birocrației din administrația românească sunt asemenea apelor învolburate ale lacurilor Tarnița și Beliș. Cazul Adrian Zaharia a readus în discuție o problemă spinoasă: navigația pe lacurile protejate.
Apele vor fi însă la fel de tulburi. Din cauza motoarelor?
Până la urmă, cum poate fi gestionată situația lacurilor dacă un singur Oficiu de Căpitănie este responsabil pentru 9 județe? Iar volumul de muncă este considerabil. Și numărul personalului insuficient. Este responsabilitatea Guvernului? Executivul este deja împotmolit.
Este responsabilitatea cetățenilor?
sursa foto: wsbteam.ro