Comisia comună a votat astăzi reintroducerea protocoalelor și actelor secrete în justiție, readucând-o în perioada totalitară, experimentată în ultimii ani. Jurisprudența Curţii Constituţionale a confirmat şi cenzurat existata unor astfel de situații, ce au încălcat principii esențiale ale statului de drept (cum a fost cazul deciziilor CSAT analizate în decizia CCR 55/2022, par. 204).
”Mesajul transmis astăzi de majoritatea parlamentară este că acesteia îi este indiferent dacă justiția se înfăptuiește în numele legii sau şi a actelor secrete.
În 2017-2018 am participat la lucrările comisiei comune speciale de la acea vreme de modificare a legilor justiției cu scopul principal de a susține introducerea în lege a unor garanții pentru independența judecătorilor care sa nu mai permită intervenția în cariera acestora sau intruziunea în proceduri a nici unui serviciu, organism sau instituții din afara sistemului judiciar.
Vă reamintesc că din 2015 am luptat pentru a dovedi, apoi pentru a înlătura intruziunea serviciilor de informații în justiție. Demersul a fost privit inițial cu circumspecție, cu ironie uneori, am fost ignorați, apoi ținta a numeroase atacuri, însă, din păcate, și subliniez, din păcate, dezvăluirile ulterioare au fost mult mai grave decât ne imaginam”, susține președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan.
Aceasta a punctat și că protocoalele secrete încheiate de SRI cu PICCJ, ICCJ, IJ, CSM au avut efecte de o gravitate de neimaginat nu doar asupra dreptului cetățenilor la un proces echitabil, ci şi un efect devastator asupra încrederii cetățenilor în justiție, dar și asupra încrederii între magistrați, între judecători şi procurori.
”În acest context, legile din 2018 au inclus garanții importante în relația justiție – servicii de informații, între acestea fiind garantarea liberului acces al cetățenilor la toate informațiile privind justiția, la toate protocoalele de colaborare și la toate actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare, fără excepție.
Actele unilaterale, precum au fost în trecut deciziile CSAT ce au stat la baza protocoalelor, ordine ale diverselor structuri, protocoale încheiate între Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu, şi servicii de informații vor rămâne secrete, chiar dacă privesc sau afectează proceduri judiciare.
Imediat ce se va afișa înregistrarea ședinței, voi posta extrasul din aceasta pentru a vedea fiecare român cum sunt apărate drepturile lor în Parlamentul României şi cât de puţin contează transparenţa şi independenţa justiţiei!”, adaugă Gîrbovan.
Toate organismele internaționale vor fi sesizate
Dacă textul va trece şi de Plenul Senatului în forma adoptată de comisie, aceasta va cere Preşedintelui țării, Preşedintelui ICCJ, Avocatului Poporului şi Președinților celor două Camere ale Parlamentului sesizarea Curţii Constituţionale.
”De asemenea, vom sesiza toate organismele internaționale, deoarece nu vom permite ca, sub pretextul conformării unor recomandări externe, justiția din România să fie iar influențată de serviciile de informații sau acte ce nu sunt publice.
Am luptat din 2015 pentru a scăpa de legislații paralele și secrete, specifice perioadei sovietice de tristă amintire, iar acesta lupta o vom continua, pentru a ne asigura că toți cetățenii României sunt judecați conform legii, nu protocoalelor sau actelor secrete”, conchide Gîrbovan.